O zi din viața unui Software Developer

Din ce în ce mai mulți tineri își doresc să urmeze o profesie în IT deși puțini știu ce presupune cu adevărat acest lucru. Fiecare job are o anumită aură de mister. Ce fac acei oameni toată ziua? Ce se întâmplă la locul lor de muncă? E dificil? Meseria de Software Developer e una relativ nouă dar taskurile pot varia destul de mult de la o zi la alta. În prezentul articol vă vom arăta cam cum se desfășoară o zi normală pentru cei ce au această meserie.

Sprinturile și diminețile

Dacă faci parte dintr-o echipă de agile development , asta va include de la 5 până la 10 oameni. (Agile development include Extreme Programming [XP], Scrum, Crystal, Dynamic Systems Development Method [DSDM], Lean Development, și Feature-Driven Development [FDD] printre alte discipline.) În general vei lucra în sprinturi. Ideea e că decât să lucrați la un proiect foarte mare deodată, el e împărțit în sprinturi de două sau trei săptămâni. Fiecare din echipă va lua un task care i se potrivește și va lucra la el. Apoi, în fiecare dimineață există o sesiune scurtă în care se urmărește progresul făcut. În aceste ședințe de aproximativ 15-20 min, fiecare spune ce a realizat, la ce lucrează sau unde a întâmpinat blocaje.

Rutina zilnică

Deci o zi normală s-ar putea desfășura în felul următor:

9:00- Verificare e-mailurilor, aranjarea listelor de ,,to do”, organizarea întâlnirilor.

10:00- Meeting Stand-Up, lucrul la proiect: carry out coding, rezolvarea problemelor și development. Desigur, va mai fi nevoie să mai ceri și sfatul cuiva sau să ți se ceara sfatul. Dacă membri echipei tale sunt liberi, ați putea să mergeți împreună la tablă și să faceți o diagramă și să găsiți o soluție. Aici depinde de companie, dar după ce găsiți soluția o să creați un „change request” sau „pull request” în care faceți un rezumat al schimbărilor propuse, pe care altcineva poate să-l analizeze. Probabil până acum vei ajunge la pauza de masă. După-amiaza e momentul când ședințele se poartă și când proiectele long-term sunt discutate.

După-amiaza și lansările de proiect

Când se lansează un nou proiect, în general primești o listă de cerințe și trebuie să creezi un design document. Acesta e în general un document de 2-3 pagini în care descrii problema și soluția propusă. Vei lua fiecare alternativă în parte și vei explica de ce ai ales-o sau de ce ai respins-o. După ce terimini, îi vei arăta echipei și managerului la ce ai lucrat. Depinzând acum de companie, daca totul este ok, ar trebui deja să începi să implementezi proiectul singur sau alături de un coleg. În acest stadiu, chiar daca l-ai testat deja riguros, fii sigur că funcționează pe computerul tău de lucru! S-ar putea să descoperi probleme la el mai târziu și va trebui să semnalezi bugurile bazate pe feedback-ul primit de la colegi sau clienți.

Sfârșitul zilei

Când și cum ziua ta de muncă se sfârșește depinde de angajator: de obicei acest lucru se întâmplă după cele 8 ore de muncă, deși s-ar putea în unele cazuri să mai fi nevoit să rămâi până termini un task specific. Când ne gândim la o zi din viața unui software developer ar trebui să ne gândim la capacitatea de a rezolva probleme: Lucrurile care trebuiesc rezolvate sunt sunt mici și cumulative, ducând la apariția unuei soluții mulțumitoare atunci când echipa lucrează în tandem și proiectul e finalizat.

Ecaterina Filimon

Oana Duică – membră activă a cercului „Programare cu răbdare” din Turceni

Oana Duică este elevă în clasa a IX-a la Liceul Tehnologic Turceni, județul Gorj, unde Asociația EduSoft a deschis un centru al cercului de informatică „Programare cu răbdare”, un proiect educațional care apropie de informatică copiii și tinerii din peste 20 de localități din România și din diaspora românească.

Doamna profesoară Oana Șandru coordonează activitățile acestui centru și a remarcat pasiunea pe care eleva sa, Oana Dinu, o are pentru informatică și ne-am gândit să stăm puțin de vorbă cu ea.

De altfel, observam că mai toate postările ei de pe Facebook făceau trimitere la informatică, la munca de programator, sub deviza că „sunt programator, deci nu am viață” („I am programmer, I have no life.”).

„În vacanța de vară, navigând pe YouTube, am dat peste un tutorial care explică cum funcționează un program în C++. Mi s-a părut interesant așa că am decis să continuu.

Informatică este întâlnită oriunde în lume, ceea ce este foarte interesant. Mii de oameni scriu coduri atât de complexe, astfel încât noi să putem beneficia de rețelele de socializare și alte site-uri pe care dorim să le accesăm. Apreciez foarte mult muncă lor și sper că într-o zi să îi pot ajută și eu.

Pentru mine, „Programare cu răbdare” este o experiență nouă și captivantă, iar întâlnirile de la cerc reprezintă momentuele relaxante în care îmi văd toți prietenii dorind să învețe lucuri noi și interesante despre informatică.

Pot spune sincer că doamna mea profesoară de informatica, Oana Șandru, este cea mai bună profesoară. Știe mereu să comunice cu elevii ei și le aduce mereu zâmbetul pe buze. Are o voce calmă și atunci când explică anumite lucruri o face pe înțelesul tuturor. E imposibil ca cineva sa nu înțeleagă ceea ce se explică. Își susține elevii în ceea ce fac și încearcă să găsească ceva special la fiecare. Pe scurt este cea mai bună profesoară și eu îi mulțumesc pentru tot ce a făcut și o admir și o respect extrem de mult.”

Întrebată fiind unde se vede peste 5 ani, Oana ne-a mărturisit că sigur va fi la o facultate de profil și va face tot posibilul pentru a avea un serviciu în programare pentru a se putea întreține singură.

„Peste 10 ani voi fi un programator de succes sau poate voi lucra la Google, dar cred că asta depinde de foarte multă muncă și efort. Prin participarea la activitiățile de la cercul de informatică, dar și prin studiul meu individual, am învățat faptul că atunci când scrii un program trebuie să foarte perseverent. De asemenea, am avut foarte multe de învățat de la doamna mea profesoară, în special faptul că mereu trebuie să fiu calmă și să am răbdare, pentru că rezultatele apar doar prin multă muncă.”

Oana ne-a mărturisit că a profitat din plin de timpul petrecut în perioada de întrerupere a activităților didactice, pentru că singură s-a apucat să învețe patru limbaje de programare diferite, dar a observat elementele comune, precum și lucrurile care diferă.

Întrebată fiind despre viața ei dincolo de informatică, Oana ne-a spus:

„Am 15 ani, locuiesc la țară cu mama și fratele meu. Mereu ne certăm, dar tot ne înțelegem. Sunt o persoană sensibilă, dar lupt pentru ceea ce îmi place să fac, în ciuda faptului că unii spun că ceea ce am ales nu este pentru mine. Eu cred în alegerile mele și consider că cei care spun acele lucruri sunt doar invidioși pentru că ei nu pot lupta pentru ceea ce le place. Îi ajut pe cei din jurul meu și îi susțin în ceea ce fac.”

Oana are și alte pasiuni, cum ar fi fotografia, în care, după părerea ei, lumea reală se îmbină cu lumea pe care o vede fotograful. De asemenea, îi place să confecționeze lucruri handmade, deoarece este o activitate foarte practică și o poate realiza oricine, indiferent de vârstă.

Harnică și ambițioasă, Oana ne-a mărturisit că atunci când va fi destul de bine pregătită, va dori să realizeze o aplicații informaticeă cu impact social:

„Mi-aș dori să dezvolt aplicațîi care să ajute țara, să ajute oamenii. Nu pot spune acest lucru destul de clar pentru că nici eu nu știu încă ce aș putea crea pentru a fi de impact, dar știu că asta îmi doresc și voi reuși.”

Și noi îi dorim succes în toate activitățile ei de la „Programare cu răbdare”, fie că sunt pe viu, cu doamna profesoară, fie online.

Echipa EduSoft

 

Cum aș încălca legea educației dacă aș fi director de școală

Aș chema copiii la școală de la 9, ca să aibă timp să se odihnească destul și să își ia micul dejun în tihnă. Și aș începe orele cu o scurtă înviorare. În loc de ghiozdane le-aș cere să vină cu telefonul sau cu tableta, cu un caiet și poate una-două cărți. Ca să nu facă scolioză și să poată accesa informație recentă.

Și aș pune programul de 3 ore de la 9 la 12, iar la de la 12 o pauză de masă o oră. Și fondul clasei l-aș folosi pentru masa de prânz. Ca să mănânce sănătos, și nu prostii de la chioșc. Și aș continua cu încă 3 ore de la 13, iar la 16 i-aș trimite acasă fără teme, ca să aibă timpul lor de la ora 16, ca la ora 22 să fie în pat, nu la 1 noaptea.

Și biologia s-ar desfășura afară, iar geografia în excursii. Și chimia și fizica în laboratoare, cât de des se poate, iar în rest în clase. Nu i-aș lăsa să citească informații greșite din manuale făcute pe genunchi sau din cărți depășite. I-aș pune să folosească resursele gratuite online.

Și aș pune profesorii să predea interdisciplinar, iar băncile să fie puse în semicerc. Și aș aduce specialiști din ONG-uri sau companii, ca să ajute la predare și să vină cu conținuturi actuale și cerute pe piața muncii.

Și aș scoate orele de umplutură de la fiecare profil în parte. Dacă e la științele naturii, să pună accent pe științele naturii. Dacă e la mate-info pe matematică și pe informatică.

Eu așa aș încălca legea educației, dacă aș fi director. Doar că eu sunt Bogdan și, deși sunt profesor, nu sunt director.

Tu dacă ai fi director, cum ai încălca legea educației?

 

Programare cu răbdare

Programare cu răbdare

Asociația EduSoft organizează din 17 noiembrie 2018 un cerc de informatică pentru elevi de peste 14 ani, la Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău.

Denumirea aleasă „Programare cu răbdare” le sugerează participanților că în domeniul informaticii nu se pot obține rezultate decât dacă ai răbdare, ești perseverent și muncitor.

Activitățile cercului se desfășura în fiecare sâmbătă, începând cu ora 9, în mai multe săli de clasă și laboratoare de informatică ale colegiului.

Organizatorii invită studenți și cadre didactice din centrele universitare din țară sau străinătate, precum și specialiști din industria IT, pentru a realiza activități didactice cu elevii participanți la cerc.

„Programare cu răbdare” este o inițiativă a Asociației EduSoft, care promovează educația STEM în rândul copiilor și tinerilor. Proiectul este derulat în colaborare cu Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău și cu diverse organizații care sprijină educația în domeniul IT.

Organizatorii susțin că au inițiat aceste activități, pornind de la faptul că „în Bacău nu plutește în aer ideea de informatică”, deși informatica este unul dintre cele mai atrăgătoare domenii de pe piața forței de muncă.

La prima întâlnire au participat 140 elevi dar acum s-au înscris peste 200 elevi din liceele băcăuane și chiar din împrejurimi (Târgu Ocna, Onești, Adjud, Roman etc.).

„Ne așteptam la câțiva copii, dar fiind așa mulți, am organizat deschiderea cercului în sala de sport a liceului, fiind singurul spațiu suficient de încăpător.” ne-a declarat Bogdan Pătruț, inițiatorul cercului.

După cuvântul de deschidere al doamnei director Doina Marinov, copiii i-au întâlnit pe primii invitați speciali. Aceștia au fost doi tineri foști bursieri Facebook și Google, Petru Trîmbițaș și Bianca Costin de la WellCode (Cluj), un start-up care își propune să-i învețe pe copii programarea de la zero.

„Am fost entuziasmat să văd interesul atâtor copii față de informatică, m-am bucurat foarte mult că mulți din ei au auzit de noi și de WellCode.” a spus Petru Trîmbițaș.

Giorgiana Vlăsceanu și Mihai Volmer de la Codette le-au vorbit copiilor despre proiectele IT și programarea în Python.

„Și fetele pot scrie cod, iar uneori chiar mai bine.”, ne-a declarat Giorgiana, care este co-fondatoare a organizației Codette, ce promovează informatica în rândul fetelor.

„Nu pot să cred că se întâmplă așa ceva în orașul meu. Sunt uimită și mă simt binecuvântată în același timp. Ca tânăr licean mi-am pus zeci de întrebări despre facultatea potrivită și „Programare cu răbdare” a apărut chiar când aveam cea mai mare nevoie. Primim de la acești oameni, care își dau din timpul lor, o super motivație și recomand oricărui licean pasionat (sau care ar vrea să învețe mai mult) să vină sâmbăta la Vrănceanu.” a mărturisit Anca Elisa Szilagyi, elevă în clasa a XII-a a colegiului băcăuan.

Dr. Bogdan Pătruț, de la Facultatea de Informatică, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, inițiatorul acestui proiect ne-a declarat că „numărul de ore din școală este insuficient pentru a stârni interesul elevilor pentru informatică și pentru a-i pregăti pentru o carieră în contextul IT în contextul în care acest domeniu evoluează foarte rapid.”

Echipa care se ocupă de elevi este foarte mixtă și este în continuă creștere. Sunt implicați foști angajați ai companiilor mari precum Google, Amazon, Twitter sau Facebook, dar și ai unor companii IT locale (precum ISSCO sau Cirro Solutions).

Plecând de la ideea că elevii sunt diferiți și pot fi atrași de diferite domenii ale informaticii (algoritmică, grafică, proiecte complexe, crearea de jocuri, web-design etc.), aceștia au fost grupați în mai multe grupe

Printre invitații speciali sunt și Paul Diac, fost angajat Twitter și Facebook, care pregătește olimpici la informatică, Dr. Simina Brânzei, profesor asistent de informatică la Universitatea Purdue, SUA, și Camelia Tănase (Ciocan), pe care mulți elevi o îndrăgesc, ea fiind și instructor de dans sportiv la Adamas.

Următoarea întâlnire este pe 8 decembrie. Printre invitați este Irina-Mădălina Bejan, o tânără  cu experiență la Google, Gemini CAD Systems și Sprocket, director la Girls Who Code – Iași și ambasador la Girls in Tech. Irina le va prezenta elevilor cum se realizează jocuri video 3D.

Andrei Netedu este colegul Irinei și a pregătit pentru grupa de performanță câteva probleme dificile, date pe la olimpiadele de informatică.

Ioana Rădulescu va fi și ea prezentă pe 8 decembrie și va vorbi despre etapele realizării unui proiect, urmând ca la a doua întâlnire cu elevii băcăuani să facă o aplicație concretă, punându-i să rezolve diferite sarcini în echipe.

Detalii despre activitatea cercului „Programare cu răbdare” se găsesc la http://programarecurabdare.ro, iar înscrierile se fac online la http://programarecurabdare.ro/index.php/inscriere/

Roxana Neagu

 

Femei și fete în STEM

Educația STEM capătă tot mai multă importanță, fiind necesară pentru o economie globală interconectată. Acronimul se referă la o gamă de discipline academice precum științe, tehnologie, inginerie și matematică, menite să aducă un aport benefic și semnificativ în pregătirea oferită de sistemul de învățământ în aceste domenii. Ele asigură dezvoltarea forței de muncă, modelând viziunea studenților în conformitate cu cerințele pieței. De menționat este și inițiativa STEAM, propusă de Georgette Yakman, cea care a introdus arta în rândul acestor materii, considerând că între ele există o conexiune ce corespunde sistemului socioeconomic global.

femeie_stem

Progresul în ariile STEM este vital, fiind nevoie de cât mai mulți specialiști care să activeze în domeniu. Cu toate acestea, dintotdeauna s-a înregistrat o slabă reprezentare a sexului feminin, care suferă descurajări sau discriminări ce duc la mutilarea dorinței de a construi o carieră în această direcție. Astfel, aproape jumătate din potențialul global este risipit, fapt ce încetinește obținerea progresului mult dorit.

Continuă să citești Femei și fete în STEM

De ce sunt atât de puține femei în IT?

femeie in industria ITDintotdeauna lumea tehnologiei a fost dominată de bărbați, iar o continuă descreștere în rândul femeilor din acest domeniu este semnalată, în ciuda numeroaselor campanii de încurajare a acestora de a intra în domeniului IT.

Belinda Parmer, fondatoarea agenției de marketing „Lady Geek”, folosită pentru consultanța marilor corporații precum Sony sau Vodafone, vine cu un răspuns la această problemă. În cartea „Miss Little Geek”, aceasta include obstacolele pe care femeile le întâmpină într-o astfel de carieră. Autoarea li se adresează atât angajatorilor, guvernului, cât și părinților, considerând că femeile trebuie permanent încurajate să opteze pentru jobul pe care si-l doresc, fără să intre în discuție depășirea unor limite impuse de societate. Nicio profesie nu trebuie să fie împărțită pe sexe, atâta timp cât nu presupune forță fizică, ci pune la bătaie intelectul și aptitudinile. În cartea ei, Parmer demonstrează aportul benefic al femeilor în domeniul IT, argumentând cu rezultate reale: conform studiilor specialiștilor, companiile ale căror echipe manageriale includ femei, înregistrează un câștig financiar cu 34% mai mare.

Continuă să citești De ce sunt atât de puține femei în IT?

7 motive serioase pentru a publica într-o revistă ISI

De ce să publici în revista BRAIN?

  1. Pentru că îţi faci relaţii internaţionale

Da, revista BRAIN – Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience are un colectiv de referenţi şi autori internaţional, cu care poţi intra în contact şi începe colaborări în proiecte viitoare. Citindu-ţi articolul, referentul poate afla despre tine şi preocupările tale şi te poate invita să publici împreună cu el. Apoi, crezi că ţi-ar strica un contract internaţional, o bursă post-doctorală?

  1. Pentru că engleza ta nu trebuie să fie perfectă

Da, textul articolului tău este corectat de specialiştii noştri în limba engleză, e normal să mai greşeşti. Noi îţi marcăm cu roşu greşelile, iar tu poţi accepta sau nu schimbările propuse, având grijă să nu se schimbe sensul propoziţiilor. Astfel, îţi perfecţionezi şi tu engleza pentru viitoarele articole. Nici cu formatul şi aranjarea în pagină nu suntem excesiv de pretenţioşi.

  1. Pentru că îţi spunem ce nu e bine fără să te desfiinţăm

Referenţii noştri sunt specialişti din toată lumea, unii consacraţi, alţii mai tineri, în plin avânt ştiinţific. Este spre binele tău ca cineva să aibă o opinie critică asupra articolului tău, care să te ajute să depistezi ceea ce lipseşte şi să-l îmbunătăţeşti. Nu trebuie să te superi pe referenţi. Ei îţi apreciază cercetarea originală şi rezultatele şi vor ca felul în care transmiţi aceste lucruri celorlalţi să fie cel mai clar şi concis cu putinţă.

  1. Pentru că ai vizibilitate internaţională

Revista BRAIN este indexată de mai multe baze de date internaţionale, inclusiv în Web of Science. Sunt deja câteva universităţi de pretutindeni care au inclus revista noastră în bibliotecile lor electronice. În plus, specialiştii noştri vor scrie recenzii la articolele publicate de tine și le vor distribui așa încât să aibă un impact real în mediul academic.

  1. Pentru că suntem prompţi

Într-adevăr, publicarea într-o asemenea revistă cu un comitet ştiinţific internaţional aşa de divers ar dura destul de mult timp, dar noi suntem rapizi. Contactează-ne, trimite-ne un articol şi vei remarca, de asemenea, promptitudinea cu care îţi răspundem şi rapiditatea cu care corectăm, recenzăm şi publicăm. Noi ne mişcăm repede, pentru că şi cercetarea în domeniu evoluează repede.

  1. Pentru că este o revistă pluri- şi interdisciplinară

Interdisciplinaritatea este un cuvânt la modă, dar noi îl punem în practică. Referenţii noştri sunt informaticieni, neurologi, neurochirurgi, psihologi, psihiatri, lingvişti, psiholingvişti, antropologi, filosofi, matematicieni, teologi. Creierul şi funcţiile intelectului uman sunt subiecte de studiu din diverse perspective.

  1. Pentru că sună bine

Nu în ultimul rând, acronimul revistei BRAIN a fost apreciat ca sunând bine de toţi colaboratorii şi autorii noştri de pretutindeni. Toată lumea reţine uşor acronimul şi revista BRAIN, față de o revistă cu un nume întortocheat şi complicat.

Aşadar, trimite acum un articol la brain@edusoft.ro 

sau intra pe https://www.edusoft.ro/brain/index.php/brain pentru detalii.

De ce să publici în revista BRAIN ?

  1. Pentru că îţi faci relaţii internaţionale

Da, revista BRAIN are un colectiv de referenţi şi autori internaţional, cu care poţi intra în contact şi începe colaborări în proiecte viitoare. Citindu-ţi articolul, referentul poate afla despre tine şi preocupările tale şi te poate invita să publici împreună cu el. Apoi, crezi că ţi-ar strica un contract internaţional, o bursă post-doctorală?

  1. Pentru că engleza ta nu trebuie să fie perfectă

Da, textul articolului tău este corectat de specialiştii noştri în limba engleză, e normal să mai greşeşti. Noi îţi marcăm cu roşu greşelile, iar tu poţi accepta sau nu schimbările propuse, având grijă să nu se schimbe sensul propoziţiilor. Astfel, îţi perfecţionezi şi tu engleza pentru viitoarele articole. Nici cu formatul şi aranjarea în pagină nu suntem excesiv de pretenţioşi.

  1. Pentru că îţi spunem ce nu e bine fără să te desfiinţăm

Referenţii noştri sunt specialişti din toată lumea, unii consacraţi, alţii mai tineri, în plin avânt ştiinţific. Este spre binele tău ca cineva să aibă o opinie critică asupra articolului tău, care să te ajute să depistezi ceea ce lipseşte şi să-l îmbunătăţeşti. Nu trebuie să te superi pe referenţi. Ei îţi apreciază cercetarea originală şi rezultatele şi vor ca felul în care transmiţi aceste lucruri celorlalţi să fie cel mai clar şi concis cu putinţă.

  1. Pentru că ai vizibilitate internaţională

Revista BRAIN este indexată de mai multe baze de date internaţionale, inclusiv în Web of Science. Sunt deja câteva universităţi de pretutindeni care au inclus revista noastră în bibliotecile lor electronice. În plus, specialiştii noştri vor scrie recenzii la articolele publicate de tine și le vor distribui așa încât să aibă un impact real în mediul academic.

  1. Pentru că suntem prompţi

Într-adevăr, publicarea într-o asemenea revistă cu un comitet ştiinţific internaţional aşa de divers ar dura destul de mult timp, dar noi suntem rapizi. Contactează-ne, trimite-ne un articol şi vei remarca, de asemenea, promptitudinea cu care îţi răspundem şi rapiditatea cu care corectăm, recenzăm şi publicăm. Noi ne mişcăm repede, pentru că şi cercetarea în domeniu evoluează repede.

  1. Pentru că este o revistă pluri- şi interdisciplinară

Interdisciplinaritatea este un cuvânt la modă, dar noi îl punem în practică. Referenţii noştri sunt informaticieni, neurologi, neurochirurgi, psihologi, psihiatri, lingvişti, psiholingvişti, antropologi, filosofi, matematicieni, teologi. Creierul şi funcţiile intelectului uman sunt subiecte de studiu din diverse perspective.

  1. Pentru că sună bine

Nu în ultimul rând, acronimul revistei BRAIN a fost apreciat ca sunând bine de toţi colaboratorii şi autorii noştri de pretutindeni. Toată lumea reţine uşor acronimul şi revista BRAIN, față de o revistă cu un nume întortocheat şi complicat.

Aşadar, trimite acum un articol la brain@edusoft.ro 

sau intra pe https://www.edusoft.ro/brain/index.php/brain pentru detalii.