Românul, rector al Universității din Cluj, care scria în periodicele maghiare. A contribuit la apropierea dintre români și unguri

Grigore Moldovan s-a născut pe 12 martie 1845 la Gherla și a murit la Cluj pe 6 august 1930. A fost titular al catedrei de limba și literatura română la Universitatea Franz Josef din Cluj,  fiind apoi decan al Facultății de Filologie, pentru ca, în perioada 1906–1907, să devină rector al universității clujene.

A urmat Liceul Romano-Catolic din Cluj, unde s-a remarcat ca redactor al revistelor școlare „Hajnal” (în maghiară) și „Speranția” (în română). După ce a absolvit Dreptul la Universitatea din Cluj,  a activat ca inspector școlar al comitatului Turda-Arieș între anii 1876–1886. Din 1889 a lucrat ca raportor pentru secția română a Societății Etnografice a Ungariei.

Continuă să citești Românul, rector al Universității din Cluj, care scria în periodicele maghiare. A contribuit la apropierea dintre români și unguri

Șirnea, satul de poveste unde localnicii măsoară laptele

Satul Șirnea este unul dintre cele mai frumoase și trainice obiective turistice pe care România le are în prezent. Se află la 44 de kilometri de Brașov și 47  de kilometri de Câmpulung. Dacă doriți să ajungeți în zonă, o puteți lua pe DN73 Câmpulung-Brașov, prin satul Ciocanu si apoi prin Cheile Dâmboviței.

Drumul este plin de serpentine și treptat vi se va înfățișa în fața ochilor o priveliște de o frumusețe rară, iar liniștea din jur va completa atmosfera de basm, făcându-vă să vă simțiți ca într-o altă lume.

FOTO ideipentruvacanta.ro

Continuă să citești Șirnea, satul de poveste unde localnicii măsoară laptele

Tronul Străbunilor, megalitul cu o vechime de peste 32 de milioane de ani, ale cărui mistere au rămas nedeslușite până astăzi

Puțini români au auzit de Tronul Străbunilor, un megalit din Țara Hațegului învăluit în mister, și doar câțiva localnici și împătimiți de drumeții și arheologie îi cunosc locația. Primul care a efectuat studii topografice în zonă a fost colonelul Constantin Zagoriţ, un cunoscut topograf.

În cărțile sale scrise în perioada 1928-1937, acesta a venit chiar cu ipoteza că fosta capitală a Daciei ar fost localizată în vecinătatea Tronului Străbunilor, ideea fiind susținută ulterior și de scriitorul hunedorean Gligor Haşa.

Megalitul este cunoscut și ca Tronul lui Dumnezeu și datorită fenomenelor stranii care se petrec în apropierea acestuia. Colonelul Constantin Zagoriţ a susținut că în timp ce cartografia zona, a simțit cum corpul îi devine mai ușor și că nu a obosit deloc în timpul activităților pe care le-a efectuat. Mai multe persoane care au trecut prin zona Tronului Străbunilor susțin că afecțiunile reumatice de care sufereau s-au ameleriorat semnificativ, însă până acum nu s-au efectuat studii științifice care să le confirme spusele.

Ioan Romeo Mânzală (63 de ani), profesor la Universitatea din Cluj, doctor inginer, expert în construcţii hidroenergetice, inventator şi autor a numeroase studii de specialitate, a făcut parte din echipa de experţi care a analizat megalitul începând cu anul 2016, făcând lumină asupra compoziției acestuia.

Emite o cantitate imensă de energie

Tronul lui Dumnezeu este compus din roci magmatice, roci metamorfice şi gnais, iar vechimea acestuia a fost estimată între 32 şi 65 de milioane de ani prin datare cu carbon 14, la Universitatea Seghet din Ungaria, specializată pe minerologie şi petrologie.

Continuă să citești Tronul Străbunilor, megalitul cu o vechime de peste 32 de milioane de ani, ale cărui mistere au rămas nedeslușite până astăzi

Sărbătorile de Paște – tradiții pentru trup și suflet

Ouă încondeiate de PașteSărbătoarea de Paște este cea mai mare sărbătoare a românilor creștini. În cadrul acestei sărbători sfinte, oamenii laudă Învierea lui Hristos. Sărbătoarea Învierii își are etimologia în cuvântul ebraic pesah care înseamnă trecere. Trecerea lui Iisus Hristos din moarte în nemurire, și după al cărui model creștinii cred că vor învia la următoarea venire a lui Hristos.

Această sărbătoare implică un set de obiceiuri și tradiții care individualizează și crează un specific în calendarul românilor.  Pregătirile pascale inițiază obiceiuri încă de la lăsatul secului, dar în rândurile de mai jos vom vorbi exclusiv despre obiceiurile la români care au loc în pragul Învierii și după.

Continuă să citești Sărbătorile de Paște – tradiții pentru trup și suflet

Arta astăzi. Puncte de vedere

Arta zilelor noastre are o largă întindere, este o zonă în care se îmbină mai multe discipline. Arta contemporană are un pronunţat caracter interdisciplinar şi chiar intercultural, prin faptul că a fi conectat la ce se întâmplă în lume este azi doar e chestiune de alegere şi de timp liber. Dacă vrei, poţi cu uşurinţă afla ce se întâmplă nou în artă şi ce se expune. Arta de azi este predominant digitală: grafică digitală, pictură digitală, artă video, performance-uri care utilizează echipament digital… totul pare mijlocit de zona digitalului, totul e procesat şi oarecum retuşat digital înainte de a fi prezentat, ori cel puţin asta întâlnim cel mai des azi. Marea majoritate a tinerilor artişti se îndepărtează treptat de modurile de reprezentare tradiţionale.

Mulţi nu-şi mai alocă timpul necesar exersării şi însuşirii desenului clasic sau principiilor de bază legate de cromatică ori compoziţie şi din discuţiile pe care le-am purtat cu unii şi din observaţii proprii, ei par complet dezinteresaţi de lecţiile care ni le pot da istoria şi teoria artei. Aud adesea ‘’de ce sa învăţ istoria?’’, ‘’Ce să iau de acolo?’’ Ori ‘’la ce-mi foloseşte mie estetica şi teoria? Pierdere de timp!’’… la astfel de întrebări sau afirmaţii raspund mereu la fel: niciun mare artist care a rămas în iatoria artei nu a avut o astfel de atitudine. Fiecare mare artist a fost un om ancorat în realitatea epocii sale şi a ştiut că o pregătire temeinică, în egală măsură practică şi teoretică, este indispensabilă.

Azi, mulţi par pierduţi, mulţi pretind că pot argument ceea ce fac, dar majoritatea nu reuşesc. De când s-a lansat principiul ceea ce contează mai mult e ideea sau aşa a vrut artistul, mulţi recurg la acest argument. Nu este totul pierdut, dar deseori te poţi simţi dezorientat sau nedumerit la o expoziţie de artă contemporană, chiar şi după ce ai vazut obiectul artistic şi ţi s-a prezentat discursul curatorial. De multe ori parcă cele două nu fuzionează. Scopul artei a fost vreodată acela de a dezorienta? Cine ar vizita o expoziţie cu scopul de a nu înţelege nimic? Au loc expoziţii pe bandă rulantă, dar câte au şi un rost?

Azi întâlnim diferite tipuri şi moduri de reprezentare artistică, de la cele tradiţionale la altele actuale. Întâlnim diferite tipuri de artă experimentală, iar unele ridică întrebarea ‘’poate fi asta artă?’’ Dar ceea ce contează în final este cum ne raportăm la tot ceea ce ni se prezintă, ce acceptăm, ce înţelegem.

Cosmina-Marcela Oltean

Alsacia medievală în Bacău

V-ar plăcea să vă plimbaţi printre casele cu flori la ferestre şi balcoane, să vă beţi cafeaua pe un pod cu lanţuri, de la intrarea într-un castel medieval, admirând nuferii lacului? V-ar plăcea să vă opriţi la un han medieval, cu mâncăruri delicioase de acum sute de ani şi cu bere preparată chiar de hangiu?

Un asemenea loc este complexul turistic Podu’ cu lanţuri, unde cavalerii de altădată vor veni acum pe motociclete, în loc de cai, iar domniţele vor fi servite ireproşabil într-o curte interioară, unde există și moară de apă și făclii, armuri și camere splendide în care oaspeţii se vor putea odihni.

Continuă să citești Alsacia medievală în Bacău

Libertatea din și de deasupra Centrului de Cultură „George Apostu” din Bacău

Minutele trec ca și apele, iar tu continui să rămâi ca și pietrele printre amintiri. Trăim un paradox, ne grăbim pașii spre viitor, dar în același timp, ne legăm cu zece noduri de trecut, atât de strâns, până se ajunge la durere și țipăm…încercăm să ne dăm drumul, să ne eliberăm de tot ce ne ține legați, legați la mâini, la ochi, la gură, legați în casă, în trecut, legați de un copac, de o amintire, legați de timp, legați de un sfârșit. Ne vrem liberi! Simțim nevoia de libertate.

Libertatea. Sunt doar cinci consoane și cinci vocale, care, încâlcite frumos, dau existență acestui cuvânt, ce are o definiție cameleonică în simțurile fiecăruia dintre noi.  Atunci când nu poți explică ce e aia –  libertatea – ia o pauză din rutina haosului, oprește-ți timpul unde nu există pereți, închide ochii, dă volumul mai tare la interiorul tău, inspiră și expiră adânc, apoi deschide-ți ochii și privește cerul. Uită-te atent la el. El o să îți spună ce înseamnă libertatea pentru tine. Cerul. Albastrul din el.

Continuă să citești Libertatea din și de deasupra Centrului de Cultură „George Apostu” din Bacău

Arta lui Gheorghe Zărnescu – balsam pentru suflet

Eu am învățat să nu renunț la artă, să continuu să o explorez și să o savurez. Am învățat-o și pe ea să mă hrănească, să-mi asigure existența cu toate cele necesare și să mă și alinte, din când în când, ca să mă simt iubită.

Deja de câțiva ani încoace caut cu îndârjire oameni care să mă inspire și să-mi mențină vie speranța că arta nu a murit. Că mai există artiști care-și caută muza, care abia așteaptă se termine o lucrare și să o înceapă pe cealaltă. Și nu-mi ajunge doar unul. Vreau să cunosc mulți astfel de artiști, să mă conving că există o rețea ascunsă-n lumea asta de care știu doar ei. Și comunică între dânșii, telepatic, precum delfinii. Că există o conexiune. Și tare vreau să pătrund în rețeaua asta și să fac parte din ea.

Ieri am cunoscut un astfel de om dintr-o astfel de rețea: Gheorghe Zărnescu, sculptor, dar și pictor. Este absolvent al Universității Naționale de Arte din București, în prezent activând la Bacău, ca artist plastic, dar și profesor la Colegiul Național de Artă „George Apostu” din urbea lui Bacovia. Artistul consideră că ar fi mult prea trist dacă s-ar limita doar la sculptură, de aceea se orientează și spre pictură și artă fotografică. Dacă există potențial, nu trebuie inhibat, ci stimulat și crescut.

Continuă să citești Arta lui Gheorghe Zărnescu – balsam pentru suflet