Despre storytelling

Storytelling-ul este un proces esențial de comunicare umană, prin intermediul căruia se transmit informații, valori și învățăminte între generații. Acesta a evoluat de-a lungul istoriei umane, în urma nevoii de a povesti despre experiențele și descoperirile noastre, prin intermediul unui model coerent și ușor de urmărit.

Despre povestea în sine, aceasta poate fi văzută ca un model al procesului de înțelegere a realității. Ea reconstituie traseul pe care mintea umană îl parcurge de la necunoaștere la înțelegere, astfel oferind auditoriului o imagine clară și coerentă despre evenimente sau situații. Acest lucru este posibil prin prisma structurii poveștii, care începe cu introducerea personajelor și a situației, continuă cu descrierea acțiunilor și a evenimentelor, și se termină cu rezolvarea problemei sau cu înțelegerea unei lecții.

Storytelling-ul devine astfel un proces de transmitere a experienței de la povestitor către auditoriu. Acesta permite auditorului să simtă empatie față de personajele din poveste și să înțeleagă lecțiile sau valorile transmise prin intermediul acesteia. De asemenea, storytelling-ul poate fi utilizat pentru a susține o anumită perspectivă sau opinie, prin intermediul unei povești captivante și emotionale, care poate convinge auditoriul să adopte aceeași perspectivă.

În concluzie, storytelling-ul este un proces esențial de transmitere a informațiilor, valorilor și învățămintelor între generații. Acesta funcționează prin intermediul poveștii, care poate fi văzută ca un model al procesului de înțelegere a realității. Prin această transmisie a experienței, storytelling-ul poate fi utilizat pentru a educa, a convinge și a inspira auditoriul.

Sînică Vrânceanu

Centrul istoric al Galațiului, frumusețea arhitectonică a unui târg aprig de negustori lăsată uitării

În urmă cu mai bine de un veac, strada Domnească din Galați era văzută ca o adevărată coloană vertebrală a înfloritorului oraş comercial care era pe atunci Galaţiul, numit pe bună dreptate ”un târg aprig de negustori”. Din Piaţa Regală (aflată aproximativ pe locul hotelurilor „Galaţi” şi „Dunărea”) şi până la Biserica Grecească, pe principala stradă a Galaţiului de odinioară se găseau băcănii, cofetării, o librărie şi un hotel.

Așa arăta odinioară strada Domnească din Galați FOTO viata-libera.ro

Prăvăliile de pe Domnească sunt descrise ca „foarte serioase, foarte moral-burgheze, foarte frecventate de lumea bună a oraşului”, de către Crişan Muşeţeanu în cartea „Lumea copilăriei mele”.

FOTO viata-libera.ro

Între timp, Galaţiul a pierdut statutul de centru comercial pe care îl avea la începutul secolului trecut. Au rămas însă mărturie din acea epocă zeci de clădiri de epocă, fiecare cu povestea sa, adesea fascinantă. Aşa cum este şi firesc, cele mai multe dintre ele sunt concentrate în centrul vechi, pe Domnească, Eroilor, Cuza şi Bălcescu.

FOTO viata-libera.ro

Centrul istoric oraşului arată acum dezolant. Cele mai multe clădiri vechi au ajuns o ruină, iar casele impozante de altădată sunt vecine cu urâtele blocuri comuniste şi cu harababura arhitectonică actuală.

FOTO viata-libera.ro

Cel mai grăitor exemplu este ruina Palatului Gheorghiu, una dintre clădirile emblematice ale Galațiului. Cu pereţii crăpaţi şi strâmbi, susținută de ani de zile de o structură din lemn, magnificul imobil a rămas doar o umbră a ce a fost odată. La un nou cutremur este posibil ca imobilul să se prăbușească.

Faimosul Palat Gheorgiu a ajuns o ruină FOTO adevarul.ro

Clădirile faimoase în perioada interbelică arată acum jalnic. Stau să cadă, dar sunt totuși locuite de chiriași, care nu pot le pot reabilita pentru că nu sunt proprietari. Singurul lucru bun este parcul Eminescu, amenajat între anii 1880 şi 1881, pe locul fostului depozit de gunoaie din centrul oraşului, care a fost modernizat și oferă gălățenilor o oază de liniște.

 

Centrul istoric al Botoșaniului, una dintre bijuteriile arhitecturale puțin cunoscute ale României

Centrul Istoric al municipiului Botoşani este una dintre bogățiile arhitecturale și culturale ale României. Istoria sa este însă una extrem de zbuciumată. Pe 3 iunie 1887, un incendiu devastator pornit de la un grajd a mistuit peste 450 de case, lăsând 1.500 de familii fără adăpost.

FOTO Bogdan Pătruț

“Arareori s-a vedzut un incendiu mai înfiorător, un dezastru mai îngrozitor. Pornit de la extremitatea partei nordice a oraşului, din un grajdu, a lipit de nisce case-baratce, un timp prea scurt a cuprins toată partea nord-estică, întinzându-se cu o furoe înspăimântătoare.

FOTO Bogdan Pătruț

În timp de 6 ore sute de case au fost consumate de flăcări, reduse-n cenuşă. Vântul ce sufla de la nord spre sud-est cu multă vehemenţă, ridica în adevărate cicloane flăcările, transporta acoperimintele aprinse la mari distanţe şi distribuia focul asupra oraşului cu un capriciu iumitoriu. În timp de 2 ore strade întregi au fost reduse-n ruine”, se menționa într-un ziar local din acea perioadă.

FOTO Bogdan Pătruț

Localnicii s-au luptat zadarnic cu focul. Abia după trei zile o ploaie a stins incendiul de proporții, iar casele din zonă au fost reconstruite din cărămidă după zece ani, ca să fie mai rezistente.

Centrul Istoric al Botoşaniului nu a prezentat interes nici în perioada comunistă, nici mulți ani după Revoluție. Abia în 2011 a fost finalizat un proiect în valoare de 7,6 milioane de euro, prin care au fost reabilitate 18 clădiri declarate monumente istorice din zonă.

FOTO Bogdan Pătruț

Multe din cele 60 de clădiri din Centrul Istoric au fost revendicate și câștigate în instanță de rudele foștilor proprietari, devenind astfel proprietăți private. Oamenii de cultură vor acum să redea frumusețea de odinioară a Centrului Istoric, ale căror clădiri au o arhitectură unică.

FOTO Bogdan Pătruț

De altfel, zona face parte dintre cele 20 de centre de oraşe din România protejate prin Legea nr 5/2000 şi este singurul oraş din Moldova care are un asemenea areal, ce trebuie protejat.

Oamenii de cultură şi autorităţile locale se luptă în prezent să reabiliteze Centrul Istoric al Botoșaniului şi din punct de vedere cultural, dar pentru asta este nevoie ca toate clădirile să fie reabilitate.

 

 

Web developers, creatorii de site-uri web. Munca din spatele conceperii designului și structurii unui site

Dacă sunteți pasionați de crearea de site-uri, cea mai potrivită profesie pentru voi este cea de web developer. Aceștia sunt programatorii care proiectează, creează și modifică site-urile web.

Dezvoltatorii web pornesc de la ceea ce au nevoie utilizatorii, astfel încât să poată concepe designul și structura site-urilor conform așteptărilor acestora. Web developerii folosesc software-uri care le permit să dicteze ce fel de acțiuni pot utilizatorii să facă atunci când accesează un website.

După ce s-au lămurit în privința structurii și designului, programatorii vor adăuga, dacă este cazul, și componente grafice, audio sau video, folosind software-uri special concepute care permit create conținutului multimedia. De amintit este că web developerii sunt indispensabili și pentru crearea unui banal blog, pentru că în spatele acestuia stau structura, funcțiile și informațiile pe care le văd utilizatorii.

Dezvoltatorii web se ocupă nu doar de imaginea unui site, dar și de performanțele, capacitățile și, uneori, chiar și de conținutul acestuia. Cele mai populare limbaje și platforme pentru web development sunt HyperText Markup Language, JavaScript, Drupal, WordPress și Joomla.

Limbaje de programare cu care lucrează web Developers sunt HTML/CSS, JavaScript, Java, Swift, Ruby, Python și ASP.NET.

Rezolvă problemele de software și crează baze de date

Munca unui web developer este extrem de complexă, iar ca să vă faceți o idee, o să enumerăm câteva dintre cele mai importante lucruri pe care acesta le face. În primul rând, analizează nevoile utilizatorilor, apoi selectează limbajele de programare specifice, tool-urile de design sau aplicațiile și crează modele sau prototipuri web.

De asemenea, proiectează, construiește și modifică site-uri web, updatează site-uri, rezolvă probleme de software și de funcționare și se asigură că codul scris este compatibil cu browserele, dispozitivele și sistemele de operare.

Și asta nu e tot. Se ocupă și de proiectarea și implementarea firewall-urilor sau a message encryption-urilor, crează și dezvoltă baze de date compatibile cu aplicațiile și site-urile web și integrează strategii de e-commerce și de marketing.

Ținând cont de multudinea de lucruri pe care le poate face, un web developer poate alege să urmeze o carieră ca Front-end Developer, PHP Web Developer, UX Designer, UI Designer, Dezvoltator de Aplicații Web sau Website Specialist.

Munca unui dezvoltator web este de multe ori una de sisif. E nevoie de multă atenție, concentrare și răbdare, ca să nu mai vorbim de volumul mare de informații pe care acesta trebuie să le știe. Prin urmare, este important să deprindă încă de la început cunoștințele de bază, iar apoi pe cele avansate de la profesioniști în domeniu, dacă vrea să reușească într-un domeniu unde concurența este teribilă.

 

”Vrăjitorii” în programare care scriu limbajul prin care computerele ”traduc” instrucțiunile primite de la utilizatori

Așa cum oamenii, animalele, plantele și chiar mineralele au propriul limbaj de comunicare, la fel și computerele înțeleg într-o manieră proprie directivele pe care le primesc de la utilizatori.

Programatorii hardware scriu instrucțiunile prin coduri specifice, iar computerul identifică imediat directivele primite și le execută. Tot ei sunt cei care scriu codurile care fac să apară un text atunci când îl deschidem.

Practic, imediat ce computerul este deschis, utilizatorul primește informații, astfel încât să poată alege ce va face în continuare. Și asta nu e tot. Programatorii hardware fac și muncă de cercetare, design, dezvoltare și testare a echipamentelor pentru computere.

Dacă sunteți interesați să scrieți specificații funcționale detaliate pentru procesul de dezvoltare hardware, să construiți, testați și să modificați diverse prototipuri, atunci munca de programator hardware este ceea ce vi se potrivește.

Un computer hardware programmer lucrează cu limbajele de programare C, C++ și Java și face o sumedenie de lucruri interesante, cum ar fi să proiecteze, să analizeze și să testeze performanțele diverselor echipamente, să evalueze interfața dintre hardware și software, dar și cerințele operaționale și de performanță.

Pregătește, de asemenea, designuri și determină specificațiile unui produs, monitorizează funcționarea și operează modificările necesare, verifică procesele de conformitate cu standardele și face recomandări tehnice de design. Și asta nu e tot.  Procesează schimbările pentru îmbunătățirea performanțelor, analizează nevoile utilizatorilor și face recomandări specifice de hardware.

Un computer hardware programmer poate alege dintr-o varietate de joburi, pornind de la arhitect de computere, inginer de automatizări, inginer IT, designer de hardware, dezvoltator de Hardware și până la inginer electronist, consultant IT, inginer de rețea, inginer de sisteme și inginer de Telecomunicații.

Cum lesne vă puteți închipui, puteți reuși într-o branșă atât de competitivă doar dacă deprindeți bine limbajele de programare, iar acest lucru nu îl puteți face decât cu profesioniști în domeniu. 

Ce face, de fapt, un programator? De ce cunoștințe are nevoie pentru a scrie coduri complexe

Rolul programatorului a devenit din ce în ce mai complex în ultimii ani. Acesta preia designul creat de către inginer și software developer și îl transformă într-un set de instrucțiuni pe care calculatorul să îl poată urma. Aceste instrucțiuni devin finalmente platforme de social media, programe de procesare a textelor, browsere și multe alte lucruri pe care mulți dintre noi le folosesc zi de zi.

Practic, rolul programatorului este să vină mereu cu soluții software eficiente. De asemenea, acesta trebuie să gândească, să scrie, să testeze și să implementeze modificările rezultate în urma testelor, dar și să mențină codul sursă al programelor de calculator. Vorbim practic de un cod care trebuie scris într-un limbaj de programare pe care computerul să îl poate înțelege.

Așa ajungem și la scopul programării. Programatorul va crea mereu programe cu un anumit comportament, ca să îi spunem așa. În procesul de scriere a unui cod, acesta are nevoie de cunoștințe din domeniul în care acel program va fi folosit, de algoritmi specializați și chiar cunoștințe de logică.

Programatorul, traducător între utilizator și limbajul codului sursă

Lucrurile devin și mai frumoase. Programatorul poate fi și persoana care realizează interfața grafică, cu care utilizatorul va interacționa ulterior. Mai pe românește, acesta va juca rolul unui traducător între utilizator și limbajul codului sursă.

Și asta nu e tot. Când vorbim de programe extrem de complexe, se vor folosi intrumente automate de scriere a unei părți a codului sursă, în timp ce programatorul se va concentra pe scrierea părților de cod care sunt unice și specifice programului respectiv.

În schimb, programatorii care crează programe mai mici folosesc ceea ce se numește în limbaj de specialitate mediu de programare (programmer environments) sau aplicații care le cresc productivitatea datorită proprietăților de compilare și de generare a codurilor sau a datelor, și care au și funcții de debugging.

Fac echipă cu inginerii de software

O altă ”armă” din arsenalul programatorilor sunt așa numitele libraries, care le permit să modifice sau să personalizeze un cod de bază pentru aplicațiile specifice la care lucrează. În acest fel vor obține programe mai sigure și mai bune, iar productivitatea programatorilor va crește prin eliminarea unor procese de rutină.

În ultimii ani, programatorii au început să preia din ce în ce mai multe responsabilități de la inginerii de software, pe măsură ce software design-ul a continuat să avanseze. În prezent sunt din ce în ce mai întâlnite echipele mixte, formate din programatori și ingineri de software, care lucrează împreună pentru a identifica rapid nevoile utilizatorilor și a proiecta anumite programe și funcții specifice.

Prin urmare, este de dorit ca odată ce v-ați decis să mergeți pe acest drum, să deprindeți bazele corecte ale programării. Recomandat este să apelați la specialiști care vă pot iniția în programarea de bază și vă pot ghida ulterior în etapele avansate ale acestui frumos domeniu.

Cum știi dacă ești făcut pentru programare? Calitățile unui programator de succes

Majoritatea celor care vor să se apuce de programare își pun, așa cum e și firesc, întrebarea dacă sunt făcuți pentru așa ceva. În special cei care nu au urmat specializări în științe exacte cred că au șanse reduse pentru a reuși în acest domeniu dacă nu știu matematică la un  nivel rezonabil.

În realitate, este vorba despre cu totul altceva. Mulți se apucă de programare pentru că au auzit că jobul este bine plătit și le poate oferi independența financiară relativ repede. Dacă vă gândiți doar la aspectul financiar, nu veți ajunge prea departe.

Este vorba, până la urmă, de un cumul de calități pe care, dacă nu le ai, nu e cazul să te mai obosești să înveți programare. Astfel, dacă ești motivat doar de câștigul financiar și nu ești interesat deloc de calculatoare, nu îți place sau nu poți să stai așezat pentru lungi perioade de timp, ochii îți joacă în cap când te uiți la o pagină de cod și tastezi destul de încet și adesea faci multe greșeli, cu siguranță programarea nu este pentru tine.

În schimb, dacă te consideri analitic și creativ în aceeași măsură, ești atent la detalii, te simți confortabil să lucrezi cu ceilalți, dar și să lucrezi singur, ai o bază solidă în înțelegerea limbii engleze scrise, îți place să rezolvi probleme și să înveți mereu lucruri noi și te adaptezi ușor la schimbări, atunci alegerea ta este corectă.

Dincolo de toate acestea, ai nevoie de concentrare și răbdare pentru a crea codurile la care te gândești. Pe de altă parte, programul unui programator poate fi neregulat, dacă alege să corecteze erorile din sistemele informatice, ce pot apărea oricând, dar la fel de bine poate fi un job cu un program obișnuit.

Cert este că un programator are mult mai multă libertate decât alte profesii existente pe piață în prezent, iar un alt avantaj este că poate face programare și de acasă sau de la o cafenea pentru că important este produsul final.

Pentru ca toate aceste lucruri să se întâmple este nevoie de studiu riguros, iar recomandarea este să faceți asta cu persoane avizate, care vă pot învăța corect bazele programării și vă pot ghida apoi pașii către zonele avansate ale acestui domeniu.

Cum afli pe ce zonă a programării vrei să activezi. Limbajul de programare ideal pentru începători

Pentru orice novice în programare, specialiștii recomandă limbajul de programare Python. Acesta este considerat limbajul ideal de programare pentru începători dintr-o multitudine de motive, ponind de la sintaxa relativ ușoară și până la faptul că necesită mai puțin cod față de alte limbaje de programare pentru a realiza lucrurile pe care le cerem.

De regulă, după câteva ore de studiu serios, puteți spune că ați deprins sintaxa și vă puteți apuca efectiv de treabă. Ce puteți face cu Python? Aplicațiile sunt practic nelimitate, dar le vom aminti doar pe cele mai importante.

Limbajul de programare poate fi folosit pentru a găsi vulnerabilitățile dintr-o rețea pentru a le elimina apoi prin măsuri potrivite de protecție. De asemenea, prin intermediul acestuia pot fi testate modulele software care urmează să fie lansate pe piață, astfel încât să se verifice dacă funcționează corect.

Nu în ultimul rând, Python poate fi folosit pentru a crea meniuri interactive pentru diferite programe și este o unealtă utilă pentru programarea senzorilor și sistemelor de securitate din industria automotive.

Python poate fi însă doar începutul. Pasionații de mașini care vor să contribuie la dezvoltarea computerului de bord, se pot concentra pe învățarea limbajelor de programare C sau C++.

Cei care fac programare pentru a-și deschide propriul startup, pot opta pentru HTML, CSS și JS. Începeți ușor, cu noțiunile de bază, iar apoi le aprofundați, implicându-vă în proiecte personale, unde puteți crea programe extrem de complexe. Dacă doriți să creați aplicații pe mobil, limbajul de programare potrivit este Java.

Important este să deprindeți bine baza programării, iar acest lucru îl puteți face cel mai bine învățând de la profesioniști, care vă vor lămuri și în privința domeniului pe care doriți ulterior să activați.