7 motive serioase pentru a publica într-o revistă ISI

De ce să publici în revista BRAIN?

  1. Pentru că îţi faci relaţii internaţionale

Da, revista BRAIN – Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience are un colectiv de referenţi şi autori internaţional, cu care poţi intra în contact şi începe colaborări în proiecte viitoare. Citindu-ţi articolul, referentul poate afla despre tine şi preocupările tale şi te poate invita să publici împreună cu el. Apoi, crezi că ţi-ar strica un contract internaţional, o bursă post-doctorală?

  1. Pentru că engleza ta nu trebuie să fie perfectă

Da, textul articolului tău este corectat de specialiştii noştri în limba engleză, e normal să mai greşeşti. Noi îţi marcăm cu roşu greşelile, iar tu poţi accepta sau nu schimbările propuse, având grijă să nu se schimbe sensul propoziţiilor. Astfel, îţi perfecţionezi şi tu engleza pentru viitoarele articole. Nici cu formatul şi aranjarea în pagină nu suntem excesiv de pretenţioşi.

  1. Pentru că îţi spunem ce nu e bine fără să te desfiinţăm

Referenţii noştri sunt specialişti din toată lumea, unii consacraţi, alţii mai tineri, în plin avânt ştiinţific. Este spre binele tău ca cineva să aibă o opinie critică asupra articolului tău, care să te ajute să depistezi ceea ce lipseşte şi să-l îmbunătăţeşti. Nu trebuie să te superi pe referenţi. Ei îţi apreciază cercetarea originală şi rezultatele şi vor ca felul în care transmiţi aceste lucruri celorlalţi să fie cel mai clar şi concis cu putinţă.

  1. Pentru că ai vizibilitate internaţională

Revista BRAIN este indexată de mai multe baze de date internaţionale, inclusiv în Web of Science. Sunt deja câteva universităţi de pretutindeni care au inclus revista noastră în bibliotecile lor electronice. În plus, specialiştii noştri vor scrie recenzii la articolele publicate de tine și le vor distribui așa încât să aibă un impact real în mediul academic.

  1. Pentru că suntem prompţi

Într-adevăr, publicarea într-o asemenea revistă cu un comitet ştiinţific internaţional aşa de divers ar dura destul de mult timp, dar noi suntem rapizi. Contactează-ne, trimite-ne un articol şi vei remarca, de asemenea, promptitudinea cu care îţi răspundem şi rapiditatea cu care corectăm, recenzăm şi publicăm. Noi ne mişcăm repede, pentru că şi cercetarea în domeniu evoluează repede.

  1. Pentru că este o revistă pluri- şi interdisciplinară

Interdisciplinaritatea este un cuvânt la modă, dar noi îl punem în practică. Referenţii noştri sunt informaticieni, neurologi, neurochirurgi, psihologi, psihiatri, lingvişti, psiholingvişti, antropologi, filosofi, matematicieni, teologi. Creierul şi funcţiile intelectului uman sunt subiecte de studiu din diverse perspective.

  1. Pentru că sună bine

Nu în ultimul rând, acronimul revistei BRAIN a fost apreciat ca sunând bine de toţi colaboratorii şi autorii noştri de pretutindeni. Toată lumea reţine uşor acronimul şi revista BRAIN, față de o revistă cu un nume întortocheat şi complicat.

Aşadar, trimite acum un articol la brain@edusoft.ro 

sau intra pe https://www.edusoft.ro/brain/index.php/brain pentru detalii.

De ce să publici în revista BRAIN ?

  1. Pentru că îţi faci relaţii internaţionale

Da, revista BRAIN are un colectiv de referenţi şi autori internaţional, cu care poţi intra în contact şi începe colaborări în proiecte viitoare. Citindu-ţi articolul, referentul poate afla despre tine şi preocupările tale şi te poate invita să publici împreună cu el. Apoi, crezi că ţi-ar strica un contract internaţional, o bursă post-doctorală?

  1. Pentru că engleza ta nu trebuie să fie perfectă

Da, textul articolului tău este corectat de specialiştii noştri în limba engleză, e normal să mai greşeşti. Noi îţi marcăm cu roşu greşelile, iar tu poţi accepta sau nu schimbările propuse, având grijă să nu se schimbe sensul propoziţiilor. Astfel, îţi perfecţionezi şi tu engleza pentru viitoarele articole. Nici cu formatul şi aranjarea în pagină nu suntem excesiv de pretenţioşi.

  1. Pentru că îţi spunem ce nu e bine fără să te desfiinţăm

Referenţii noştri sunt specialişti din toată lumea, unii consacraţi, alţii mai tineri, în plin avânt ştiinţific. Este spre binele tău ca cineva să aibă o opinie critică asupra articolului tău, care să te ajute să depistezi ceea ce lipseşte şi să-l îmbunătăţeşti. Nu trebuie să te superi pe referenţi. Ei îţi apreciază cercetarea originală şi rezultatele şi vor ca felul în care transmiţi aceste lucruri celorlalţi să fie cel mai clar şi concis cu putinţă.

  1. Pentru că ai vizibilitate internaţională

Revista BRAIN este indexată de mai multe baze de date internaţionale, inclusiv în Web of Science. Sunt deja câteva universităţi de pretutindeni care au inclus revista noastră în bibliotecile lor electronice. În plus, specialiştii noştri vor scrie recenzii la articolele publicate de tine și le vor distribui așa încât să aibă un impact real în mediul academic.

  1. Pentru că suntem prompţi

Într-adevăr, publicarea într-o asemenea revistă cu un comitet ştiinţific internaţional aşa de divers ar dura destul de mult timp, dar noi suntem rapizi. Contactează-ne, trimite-ne un articol şi vei remarca, de asemenea, promptitudinea cu care îţi răspundem şi rapiditatea cu care corectăm, recenzăm şi publicăm. Noi ne mişcăm repede, pentru că şi cercetarea în domeniu evoluează repede.

  1. Pentru că este o revistă pluri- şi interdisciplinară

Interdisciplinaritatea este un cuvânt la modă, dar noi îl punem în practică. Referenţii noştri sunt informaticieni, neurologi, neurochirurgi, psihologi, psihiatri, lingvişti, psiholingvişti, antropologi, filosofi, matematicieni, teologi. Creierul şi funcţiile intelectului uman sunt subiecte de studiu din diverse perspective.

  1. Pentru că sună bine

Nu în ultimul rând, acronimul revistei BRAIN a fost apreciat ca sunând bine de toţi colaboratorii şi autorii noştri de pretutindeni. Toată lumea reţine uşor acronimul şi revista BRAIN, față de o revistă cu un nume întortocheat şi complicat.

Aşadar, trimite acum un articol la brain@edusoft.ro 

sau intra pe https://www.edusoft.ro/brain/index.php/brain pentru detalii.

Cel mai iubit dintre pământeni – metafora unei vieți de om

marin-preda-114400l-poza
Sursa: www.cinemagia.ro

Toți trecem în viață, la un moment dat, prin momente grele, în care contemplăm asupra existenței umane, asupra iubirii, asupra umanului în general. Ne gândim la cine suntem, la ce facem, la oamenii care ne-au pășit în suflet și la cât de mult ne-au făcut unii să suferim.

Scris la persoana I, „Cel mai iubit dintre pământeni” este un roman care îmbină cu dibăcie toate aceste stări și trăiri și este un roman de succes al lui Marin Preda, scris în 3 volume, reprezentând o operă despre dragoste și viață, despre pasiune și realitatea uneori tristă, alteori atât de plină și fructuoasă.

Victor Petrini, personajul principal, este prezentat cititorilor drept un deținut, care inițial a fost asistent la o catedră a culturii și care își înșiruiește gândurile și trăirile, precum și viața lui până la acel moment. Este un text de tip memorialistic și cumva toți comentatorii au observat legătura strânsă dintre autorul romanului și personajul acestuia. Cu alte cuvinte, Victor Petrini ar fi un alter-ego al lui Marin Preda.

Memorii scrise în închisoare, gândurile împărtășite de Victor Petrini se delimitează în 3 categorii, din punctul meu de vedere: viață, iubire și politica acelor vremi, lucru care l-a durut pe personaj, l-a făcut să deteste acel regim și să se simtă constrâns. Iubirea în viața lui e de nelipsit, ca și în roman, de altfel, iar despre viață și aspectele ei, Petrini relatează de multe ori întâmplări care l-au marcat, împărtășește principii și valori în genere.

Petrini și toată povestea lui ar fi în roman două elemente fictive și chiar dacă coresponența dintre autor și personaj este una strânsă, totuși personajul creat este cumva imaginar, ca și toate evenimentele prin care trece, de altfel. Victor Petrini, deși se consideră un bărbat urât, are totuși câteva relații de dragoste: fete și, ulterior, femei care se îndrăgostesc de el. Cert este că fiecare poveste de iubire este trăită intens de către el, deși la un moment dat, este rănit și suferă.  Prima lui iubire este o fată simplă, Nineta Romulus, pe care o întâlnește în cârciuma ”Mama Răniților”, în vremea când era la liceu. Relația de dragoste nu durează prea mult, pentru că ea, fiind o fată cu puțin echilibru psihologic, dispare pur și simplu, iar Petrini se confruntă cu primul lui eșec în dragoste. Pe lângă asta, părinții lui (monteur la o fabrică de avioane și, respectiv, o femeie casnică și credincioasă, cu frică de Dumnezeu) îl ceartă și fac scandal din cauza faptului că Nineta avea o reputație mai proastă.

În studenție, Victor se îndrăgostește de Căprioara, care dispare și ea în împrejurări misterioase (ea fiind însărcinată cu altul decât personajul nostru, este susținută de către Petrini să facă avort , el o duce la ginecolog B, și din acel moment pierde orice legătură cu ea, presupunându-se că ea a murit din vina medicului, dar moartea ei este una misterioasă totuși, pentru că nimeni nu poate demonstra nimic, iar cadavrul ei nu poate fi găsit).

O a treia poveste de dragoste, cea mai complexă și mai chinuitoare. Matilda este fata de care Petrini se îndrăgostește orbește, iar cea de-a patra iubire devine Suzy, care apare instantaneu în viața lui Victor Petrini și care îi dă iluzia unei vindecări sufletești. Pentru Suzy, Petrini săvârșeșe o crimă și ajunge în pușcărie.

Trebuie să recunoaștem că în opera lui Preda, eseistica se îmbină perfect cu epica. Eseistica e o formă de exprimare a idelilor prin visare, prin recurgerea la naivitate chiar, iar epica este punctul forte al scriitorului, care denotă sugestivitate, expresivitate și originalitate.

Personajul, pe tot parcursul operei, vorbește mereu despre o tristețe a lui durută, despre nefericirea de care are parte pe pământ și așa, devine un povestitor al vieții lui, se plânge și își plânge neliniștile cititorilor.

Mi-l imaginez deseori pe Petrini cu lacrimi în ochi și cu o umbră pe obrazul lui șters; o umbră de dezamăgire și neîmplinire pe pământ. Îmi imaginez cât de greu e să-ți deplângi cu putere și tărie, durerile pe care le ai în suflet și să faci acest lucru în fața tuturor, cu sinceritate și devotament. Marin Preda a știut cel mai bine să facă acest lucru, prin personajul pe care l-a creat și a știut să se apropie subtil de sufletele cititorilor și să îi facă pe aceștia să aibă încredere în scrierile sale.

De aceea, sunt de părerea că „Cel mai iubit dintre pământeni” este o capodoperă de suflet, o mărturisire sinceră și impresionantă, un plâns al tristeților interioare, o metaforă a iubiri și a vieții omenești.

Maria Bocicov

 

Dramaturgi ai literaturii universale şi româneşti

Ibsen Henrik Ibsen (n. 20 martie 1828 – d. 23 mai 1906) este catalogat ca cel mai important autor în literatura norvegiană și unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai literaturii universale. Abordarea sa inedită în dramaturgie va deveni un punct de referință  în literatura mondială. Situația financiară a familiei s-a înrăutățit după nașterea lui Ibsen, iar depresia care i-a cuprins pe cei doi părinți îl va determina pe Ibsen să se avânte în forfota vieții la vârsta de 15 ani. Devine ucenicul unui farmacist și începe să scrie scurte povestiri. În 1849 publică prima sa operă, drama Catilina, a cărei versificație a fost influențată de stilul shakespearian. Citește mai mult aici…

Continuă să citești Dramaturgi ai literaturii universale şi româneşti

SMART 2016 – Metode stiințifice în cercetare academică și predare

logo smart 2016

Vă înștiințăm că anul acesta conferința SMART 2016 va avea loc în Timișoara. Evenimentul se va desfășura în perioada 17-20 noiembrie.

Înscrierea și depunerea rezumatelor lucrărilor se poate face până la data de 1 noiembrie 2016 (lucrările finale vor putea fi trimise după conferință, până la data de 15 decembrie 2016).

Organizatorii evenimentului au stabilit un program interesant pentru conferința de anul acesta.

În data de 17 noiembrie, participanții vor fi întâmpinați în cadrul evenimentului, după care în data de 18 conferința va continua cu discursuri de deschidere, în cadrul cărora vor lua cuvântul diferite personalități din domeniul utilizării social media în educație. Apoi va urma prezentarea lucrărilor participanților.

Prezentarea lucrărilor  va continua și în data de 19 noiembrie. Tot în aceeași seară va avea loc și cina festivă.

Conferința se va  încheia în data de 20 noiembrie, cu activități sociale.

Informații generale

Smart 2016Metode stiințifice în cercetare academică și predare este o conferință internațională care reunește specialiști în Social Media, Educație, Informatică, Neuroștiințe, Stiinte Cognitive, pentru a crea un mediu propice dezbaterilor referitoare la utilizarea noilor tehnologii și cele mai creative strategii în cercetare, în învățământul superior și în alte domenii.

Acronimul SMART a fost, de asemenea, utilizat în edițiile anterioare ale conferinței (Bacău – 2013, Timișoara – 2014 și Voroneț (Gura Humorului) – 2015), când tema abordată a fost „Social Media în mediul academic: Cercetare și predare”. Edițiile anterioare ale conferinței SMART s-au axat pe înțelegerea modului în care Social Media poate influența pozitiv procesul de învățare sau cercetăre academică.  Mai mult decât atât, a fost subliniat rolul prin care Web 2.0 poate ajuta în sferele de activitate civilă / socială / politică.

Începând cu 2016, SMART își extinde, de asemenea, domeniile de interes pentru cercetarea recentă în educație, fie ea conectată la Social Media sau nu. Beneficiind de experiența în editarea și coordonarea jurnalului academic BRAIN – Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience (rom. CREIER – Cercetări Ample în Inteligența Artificială și Neuroștiințe) (indexat în Web of Science), am considerat că abordarea unor subiecte legate de Inteligența Artificială, Neuroștiințe sau Științe cognitive este, de asemenea, utilă pentru conferință.

În cadrul conferinței vor fi abordate subiecte de discuție precum:

  1. Social Media pentru Cercetare și Dezvoltare Profesională
  2. Resurse educaționale deschise și Cursuri Online
  3. Puterea politică a Social Media
  4. Rețelele sociale și revolte, proteste si revoluții
  5. Social Media ca instrument pentru publicitate, afaceri etc.
  6. Instrumente de Inteligență Artificială pentru Educație
  7. Sisteme inteligente pentru E-learning
  8. Cercetarea în Neuroștiințe și viitorul educației
  9. Rolul Științelor Cognitive în Educație
  10. Psihologie, Psiholingvistică și Educație
  11. Cercetări recente în Inteligență Artificială, Științe Cognitive, Neuroștiințe.

Taxe:

Taxă de participare: 50 euro/persoană

Publicare și indexare în Web of Science: 50 euro/lucrare științifică

Înscriere:

Înscrierea se poate face până la data de 1 Noiembrie 2016.

Fiecare participant trebuie să completeze fișa de înscriere și să o trimită prin poșta electronică, împreună cu rezumatul lucrării la adresa smart2016@edusoft.ro

Lucrările finale trebuie trebuie trimise după conferință (până la data de 15 decembrie 2016)

Site-ul conferinţei: http://academia.edusoft.ro/conferences/smart-2016-scientific-methods-in-academic-research-and-teaching/

Comitetul științific:

  • Ana Adi, Universitatea Bournemouth, Marea Britanie
  • Bogdan Pătruț, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, România
  • Charlotte Holland, Universitatea din Dublin, Irlanda
  • Carmen Holotescu, Universitatea Ioan Slavici din Timișoara, România
  • Diana Andone, Universitatea Politehnică din Timișoara, România
  • Gabriela Grosseck, Universitatea de Vest din Timișoara, România
  • Ilona Buchem, Universitatea Beuth de Științe Aplicate din Berlin.
  • Ilya Levin, Universitatea Tel-Aviv din Israel
  • Jonathan Bishop, Universitatea Swansea, Marea Britanie
  • Luciana Duranti, Universitatea din Columbia Britanică din Vancouver, Canada.
  • Mar Camacho, Universitatea Rovira i Virgili din Tarragona-Catalonia, Spania
  • Martin Ebner, Universitatea de Tehnologie din Graz, Austria
  • Mercedes Fisher, Colegiul Tehnic din zona Milwaukee.
  • Miikka Eriksson, Universitatea din Laponia, Finlanda
  • Narelle Lemon de la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia
  • Monica Pătruț, Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, România
  • Olena Goroshko, Universitatea Tehnică Națională: Institutul de Politehnică Kharkiv, Ukraina.
  • Stefan-Trausan Matu, Universitatea Politehnică din București & Institutul  de Cercetare pentru Inteligență Artificială “Mihai Drăgănescu”, Academia Română , România
  • Sandra Hofhues, Universitatea de Științe Aplicate din Hamburg, Germania
  • Sonia Pedro Sebastião, Universitatea Tehnică din Lisabona, Portugalia & Centrul de Administrație Publică, Portugalia
  • Vaclav Stetka, Universitatea Charles din Praga,, Republica Cehă
  • Valentina Marinescu, Universitatea din București, România

Comitetul de organizare:

  • Bogdan Pătruț, EduSoft & Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, România
  • Diana Andone, Universitatea “Politehnică” dinTimișoara, România
  • Carmen Holotescu, Universitatea Ioan Slavici din Timișoara, România
  • Gabriela Grosseck, Universitatea de Vest din Timișoara, România
  • Gabriela Tabacaru, EduSoft Bacău, România.

Sărbătoarea celor care seamănă lumină – Ziua Cărții și a Bibliotecarului

Cărțile sunt pilonii pe care se susține cultura și educația unui neam, iar în momentul în care ai deschis o carte, te poți considera un erou, pentru că ai contribuit la întărirea fundamentului spiritual al omenirii. Căci un neam este viu atâta timp cât creează și păstrează viu tot ceea ce a creat.

Secole la rând și multe secole de acum încolo, cartea a adăpostit și va continua să adăpostească marile comZiua Cărțiiori intelectuale ale lumii. Acolo, pe pagini albe de carte trăiește spiritualitatea umană, iubirea, credința, fericirea, visurile și nu se înghesuie deloc, pentru că lumea cunoașterii este infinită.

Cartea trebuie slăvită și cântată veșnic pentru că ascunde în ea izvoarele la care ne potolim setea veșnică de cunoaștere.

Așa este omul, o ființă curioasă, într-o continuă căutare a noului și a frumosului. Pentru că așa îi cere sufletul, doze mari de înțelepciune și iubire.

Astfel la data de 23 aprilie, putem să ne închinăm până la pământ în fața măreției cărții, pentru că încă din anul 1995, la inițiativa UNESCO este marcată la nivel internațional Ziua Cărţii şi a Drepturilor de Autor.

Însă această dată nu este aleasă la întâmplare, căci data de 23 aprilie este o zi simbolică pentru literatura universală, întrucât, la această dată şi în acelaşi an, 1616, s-au stins din viaţă celebrii scriitori William Shakespeare şi Miguel de Cervantes.

Aceeaşi zi se leagă, totodată și de biografiile altor autori de renume precum Garcilaso de la Vega, William Wordsworth sau Maurice Druon.

 Cartea este și incontestabila patroană a credinței, astfel, 23 aprilie este o dată importantă și pentru calendarul creştin – Ziua Sfântului Gheorghe şi a patronului catalan Sfântul Jordi.Ziua Cărții

Data are legătură şi cu o veche tradiţie de peste nouă decenii, practicată în Catalonia. Acolo, pe 23 aprilie, se obişnuia să fie dăruite celor dragi cărţi şi un trandafir roşu.

Mai târziu, ideea s-a extins în librăriile din întreaga Spanie, care, în Ziua Sfântului Gheorghe, ofereau cititorilor câte o floare pentru fiecare carte cumpărată.

Această frumoasă sărbătoare nu putea să lipsească de pe plaiurile mioritice, căci  aceste meleaguri divine au născut și nasc atâția oameni ai cărții și genii ai poeziei.

Până a ajunge în mâinile cititorilor dornici de a evada pe alte meleaguri îndepărtate, cărțile sunt legănate și dădăcite cu grijă de oamenii cu ochii blânzi și inima caldă, care stau zi de zi printre mii de cărți, ale căror nume le știu pe de rost și a căror poveste o împărtășesc cu chipul luminos.

Acești oameni ai cărții, bibliotecarii, știu să aprecieze valoarea și savoarea lecturii, pentru că tocmai în mâinile lor, cărțile prind viață și se simt răsfățate, știind că vor ajunge pe buzele oamenilor care le apreciază miraculoasa și tainica lume.

Astfel, tot pe 23 aprilie, atât în România, cât și în Republica Moldova este sărbătorită și Ziua Bibliotecarului.

Este ziua oamenilor care poartă cartea sub inimă, o pictează mereu pe suflete și tare le place să-i simtă prezența în suflete.

Nu le este frică de praful greu deCărți pe copertă, pentru că știu că oricât de îngălbenite ar fi filele sau oricât de mult praf ar aduna, înțelepciunea domnește acolo și nu o poate răpi nimeni, niciodată.

Aceasta înseamnă dăruire și credință într-un ideal. Aceasta înseamnă să fii om cu aripi de carte. Aceștia ne sunt oamenii cu sufletul doldora de bunătate.

Celebrați cartea și frumusețea aventurii în care vă poartă. În cărți ne rămân urmele, strămoșii, începuturile, iubirile, poveștile. Fiecare carte spune o poveste și cu fiecare carte răsfoită, ajugem să trăim o poveste.

Cărțile sunt asemeni unor făclii care se aprind mai mult cu fiecare cuvânt citit printre rânduri, iar ca ea să ardă mereu, dezlipiți-vă măcar uneori degețelele firave de pe tastele greoaie, deschideți cu gigășie o carte și țineți-o mereu la îndemână, ca în momente de cumpănă, ea să vă lumineze drumul.

 Și nu uitați, cărțile sunt puntea de legătură dintre trecut și viitor, dintre noi și cei care au colindat și vor colinda pământul în urma noastră. Întreaga poveste milenară a acestei lumi se poate așeza pe o filă.

Barbara Tuchman spunea: ”Cărţile sunt cărăuşii civilizaţiei. Fără cărţi, istoria e mută, literatura nu are glas, ştiinţa paralizată, iar gândirea şi meditaţia suspendate.”

Cristina Morari

 

Dacă citești asta, înseamnă că am murit

”De ce să nu avem și povești care au ceva de spus despre condiția umană ?“ Andrew Nicoll

cartiNu vă speriați, titlul nu e unul horror sau pentru a vă induce o stare de spaimă. Este vorba aici despre o carte, este titlul unei cărți. Este vorba despre o poveste pentru oamenii mari, pentru oamenii care mai păstrează în ei o doză de copilărie, o doză de inocență și haz. Continuă să citești Dacă citești asta, înseamnă că am murit

Parada costumelor Belle Epoque la Miclăușeni

costume_de_epoca (8)„Frumosul care ia sfârșit e cel mai adesea o simplă minciună; de aceea, la Castelul Miclăușeni bunul gust dăinuie încă din 1880 și până în zilele noastre.”

Cu aceste gânduri, măicuțele de la Mănăstirea Miclăușeni au fost organizatoarele celei de-a doua ediții a evenimentului cultural-artistic „Călătorie la 1900”, între 5 și 6 Septembrie 2015. Evenimentul s-a desfășurat la Castelul Sturdza din Miclăușeni și au fost prezenți și mulți voluntari, îmbrăcați în haine elegante. Timp de două zile s-a recreat atmosfera specifică începutului de secol XX, cu diferite spectacole, mâncăruri gustoase, pregătite după reţete de odinioară, precum și cu multe alte surprize menite să încânte sufletul celor prezenţi. Unul dintre momentele speciale ale evenimentului a fost parada costumelor. În cea de a doua zi, după parada costumelor, participanţii au dansat un frumos vals, înt-o ploaie torenţială.

Continuă să citești Parada costumelor Belle Epoque la Miclăușeni