Școala reprezintă mediul propice de însușire de noi cunoștințe și de formare profesională a indivizilor. În cadrul instituțiilor școlare elevii sunt antrenați în cunoașterea și aplicarea unor informații pentru a-și dezvolta aptitudinile și pentru a-și profila o viitoare carieră. Procesul de învățare presupune înțelegerea, fixarea, reactualizarea și aprofundarea noțiunilor învățate. Pentru o mai bună înțelegere a noțiunilor predate în clasă, elevii primesc sarcini de lucru individuale acasă. Școlarul este nevoit să aplice noțiunile învățate în rezolvarea cerințelor formulate ca temă. Această sarcină are scopul de a-l determina pe școlar să conștientizeze ceea ce învață, este înlăturată memorarea mecanică, iar informațiilor memorate vor fi învățate pentru o lungă perioadă. Continuă să citești Temele pentru acasă o povară pentru elevi?
Autor: Puteanu Mihaela Stefania
Jurnalismul online vs. jurnalismul din gazeta scrisă
Jurnalismul a devenit un domeniu de actualitate, tot mai mulți tineri urmând o carieră în acest sector. Atât jurnalismul din presa scrisă, cât și cel online au ca scop informarea și relatarea veridică a anumitor aspecte cotidiene. Odată cu dezvoltarea virtuală a scrierilor jurnalistice a apăru concurența între gazeta tipărită și cea online. Susținătorii jurnalismlui online consideră că maniera de a scrie într-un mediu virtual aduce avantaje atât în domeniul economiei cât și în susținerea ecologiei. Datorită faptului că articolele online nu se tipăresc, sunt excluse cheltuielile pe care le presupun tipărirea, editarea și promovarea gazetelor scise. Reprezintă o manieră economică, presupune doar plata găzduirii web, care este infinitezimală față de cheltuielile presupuse de o gazetă tradițională. De asemenea, jurnalismul online încurajează obținerea informațiilor într-un timp real, iar cititorul nu trebuie să plătească sume considerabile pentru a se informa. Continuă să citești Jurnalismul online vs. jurnalismul din gazeta scrisă
Muzica și copilăria
Încă din Antichitate muzica a căpătat un rol important în societate, fiind o manieră de relaxare, o încărcătură de sentimente și de expresivitate. Pe întregul mapamond nu există aproape nici o persoană care să nu fi ascultat vreodată muzică. Face parte din viețile noastre; fie că vorbim despre nunți, botezuri, onomastici, petreceri, dar și ritualuri funerare, practic ne însoțește în fiecare moment.
În ultimul timp tot mai mulți părinți își ghidează copiii să învețe un instrument muzical. Chiar dacă aceștia nu vor urma o carieră în lumea muzicii, statisticile arată că un copil care învață să cânte la un instrument are un randament la școală mult mai ridicat decât cei care nu o fac. Concentrarea pe care o presupune cântatul la pian, chitară, nai, tobe etc. și acțiunea complexă de a coordona fiecare mișcare îi stimulează elevului anumite zone ale creierului, care în mod normal nu ar fi active. Astfel, copilul va avea rezultate mult mai bune în procesul de învățare. Continuă să citești Muzica și copilăria
E-urile și alimentația
După mai bine de două decenii, în care România a activat ca stat democratic, se poate vorbi despre multidimensionalitatea democrației. Odată cu acomodarea societății la noua viziune, au pătruns în sistem factorii de risc care însoțesc privilegiile populației. Dacă în perioada comunistă consumul alimentar era raționalizat, iar alimentele erau un lux pe mesele cetățenilor, astăzi libertatea comercială conferă consumatorilor o gamă diversificată de produse care îmbie simțul olfactiv și cel vizual. Dar, ce se află cu adevărat în spatele acestor alimente ademenitoare, atât din punct de vedere al valabilității cât și al aspectului și gustului? Continuă să citești E-urile și alimentația
Henrik Ibsen și drama de idei
Henrik Ibsen (n. 20 martie 1828 – d. 23 mai 1906) este catalogat ca cel mai important autor în literatura norvegiană și unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai literaturii universale. Abordarea sa inedită în dramaturgie va deveni un punct de referință în literatura mondială.
Situația financiară a familiei s-a înrăutățit după nașterea lui Ibsen, iar depresia care i-a cuprins pe cei doi părinți îl va determina pe Ibsen să se avânte în forfota vieții la vârsta de 15 ani. Devine ucenicul unui farmacist și începe să scrie scurte povestiri. În 1849 publică prima sa operă, drama Catilina, a cărei versificație a fost influențată de stilul shakespearian. În 1862 publică Comedia iubirii (Kjærlighedens Komedie), o înfățișare satirică a căsătoriei. Reprezentările celor două piese nu au fost apreciate de public, Ibsen hotărând să se autoexileze în Italia și în Germania. Piesele scrise departe de locurile natale i-au conturat imaginea unui renumit și controversat dramaturg. Continuă să citești Henrik Ibsen și drama de idei
Caragiale și dramaturgia
I.L.Caragiale (n. 1852 – d. 9 iunie 1912), voce rezonantă a culturii române, se numără printre cei mai de seamă scriitori ai literaturii noastre naționale, datorită activității sale in
tense ca dramaturg, nuvelist, poet, director de teatru, ziarist dar și comentator politic.
S-a născut în satul Haimanale, în județul Prahova, localitate care astăzi îi poartă numele, într-o familie respectabilă în vremurile acelea; tatăl, Luca Ștefan Caragiale de profesie avocat, iar mama, Ecaterina Chiriac, urmașă a unei familii de origine greacă. Primele studii le urmează la Biserica „Sf. Gheorghe”, la Școala Domnească din Ploiești, ulterior absolvind Liceul „Sfinții Petru și Pavel”. Urmează Conservatorul de Artă, însă este nevoit să renunțe și ocupă funcția de copist la Tribunalul Prahova. În anul 1871 îl cunoaște pe Mihai Eminescu la Teatrul Național din București, unde fusese numit sufleor și copist. Pe cei doi îi va lega o strânsă prietenie, iar în 1889, anul trecerii în neființă a poetului romantic, Caragiale publică în memoria acestuia În Nirvana. Continuă să citești Caragiale și dramaturgia
Iosif Vulcan – editorul revistei „Familia”
https://www.google.ro/search?
Iosif Vulcan (n. 1841, Holod – d. 1907, Județul Bihor) a fost gazetar și scriitor român. A ocupat funcția de Redactor responsabil, proprietar și editor al revistei „Familia” din 1865 până în 1906. Revista, considerată a fi un certificat dat unităţii naţionale, a apărut la Pesta și a fost mutată apoi la Oradea în 1880, unde sunt publicate primele versuri ale lui Mihai Eminovici.
Iosif Vulcan este cel care îi schimbă numele viitorului poet național în Mihai Eminescu. A scris portrete și biografii ale unor personalități de cultură și politice românești „Panteonul roman”. Deasemenea bibliografia sa cuprinde versuri „Poezii”, „Lira mea”, nuvele „De la sate”, romane „Sclavul amorului”, comedii și drame. Operele sale au o tematică unionistă şi patriotică, idei ce s-au născut în timp ce era student la Viena.
A fost membru al Academiei Române. Octavian Goga îl numea ,,Un merituos pedagog în ale literaturii pentru copilăria unui popor”.
Continuă să citești Iosif Vulcan – editorul revistei „Familia”
Menumorut – stăpânul Biharei
Menumorut (sec. IX-X) a fost Voievod român din Crișana. Informațiile despre el le avem din cronica notarului Anonymus al regelui ungur Béla al III-lea. A stăpânit teritoriul cuprins intre râurile Someș și Mureș, cu centrul în cetatea Biharea. Ducatul lui Menumorut a fost atacat de triburile maghiare migratoare. În urma acestei confruntări Menumorut pierde o parte din ducatul său și devine vasalul ungurilor din Câmpia Panoniei.
O cronică ungară descrie întâlnirea dintre mesagerii regelui ungur Arpad și Menumorut: „Spuneți-i lui Arpad, ducele Ungariei, conducătorul vostru. Bucuroși ii vom ieși în întâmpinare, ca de la prieten la prieten, pentru a-i da lui tot ce are nevoie, pentru că este străin, și unui străin ii lipsesc multe. Dar pământul pe care îl pretinde, nu-l va avea niciodată de la noi de bunăvoie, câtă vreme vom trăi”. Menumorut s-ar fi adresat solilor căpeteniei maghiare regale Arpad, spunându-le că el ascultă doar de superiorii lui bizantino-bulgari care erau în mod cert de religie creștin-ortodoxă. Continuă să citești Menumorut – stăpânul Biharei