Frumuseţe de succes

Paşi grăbiţi întipăresc pe trotuar direcţii întortocheate, pe care-şi plimbă trupurile mii de trecători purtaţi de griji cotidiene. Ca un grăunte de nisip se vede chipul omului pierdut în mulţime, scăldând decorul gri  în revărsari de simţire mută, redată de-o grimasă. Cu aceiaşi ochi şi acelaşi buze se alcătuiesc identităţi diferite. Oamenii sunt toţi la fel, la fel de diverşi. Printre noiane de felurite trăsaturi, privirea oboseşte a mai cerceta expresii zugrăvite pe feţe în mişcare, ce apar şi dispar, mişunând zilnic pe străzi. E un val neîntrerupt de trecători, ale căror însuşiri se amestecă într-o singură culoare. Atunci se distinge ea…

georgiana_munteanu
Georgiana Munteanu

Linii fine prind contur în zare, captând atenţia ochiului distrat. Se arată tot mai clar un trup zvelt de femeie, ce-şi poartă cu încredere umbletul. Pasul ei ferm se aşterne elegant, dezvăluind piciorul lung ce-şi face loc de sub mângâierea fină a rochiei. Ea pare a fi desupra tuturor, croindu-şi drum prin pânza de căutături ce i se aruncă-n cale. Pe fundalul unui tablou aglomerat silueta ei se lămureşte dulce, închegând în juru-i admiraţie unanimă. Poartă cu sine o pată de mister, ce i se amestecă-n privirea de smarald, care se desluşeşte limpede de sub geana tăciune. Din mersul demn de mai-nainte se-opreşte cu un zâmbet senin, aidoma sufletului ei sincer, ce se dezvăluie printr-o înfăţişare caldă şi-o strângere de mână care întâmpină cu nebănuită prietenie. Alura unei dive se contopeşte cu un spirit modest, care uimeşte prin gesturi pline de naturaleţe, ce debordeaza simplitate şi eleganţă. E o combinaţie periculoasă, ce te ţine în hipnoză garantată.

Continuă să citești Frumuseţe de succes

SMART 2016 – Metode stiințifice în cercetare academică și predare

logo smart 2016

Vă înștiințăm că anul acesta conferința SMART 2016 va avea loc în Timișoara. Evenimentul se va desfășura în perioada 17-20 noiembrie.

Înscrierea și depunerea rezumatelor lucrărilor se poate face până la data de 1 noiembrie 2016 (lucrările finale vor putea fi trimise după conferință, până la data de 15 decembrie 2016).

Organizatorii evenimentului au stabilit un program interesant pentru conferința de anul acesta.

În data de 17 noiembrie, participanții vor fi întâmpinați în cadrul evenimentului, după care în data de 18 conferința va continua cu discursuri de deschidere, în cadrul cărora vor lua cuvântul diferite personalități din domeniul utilizării social media în educație. Apoi va urma prezentarea lucrărilor participanților.

Prezentarea lucrărilor  va continua și în data de 19 noiembrie. Tot în aceeași seară va avea loc și cina festivă.

Conferința se va  încheia în data de 20 noiembrie, cu activități sociale.

Informații generale

Smart 2016Metode stiințifice în cercetare academică și predare este o conferință internațională care reunește specialiști în Social Media, Educație, Informatică, Neuroștiințe, Stiinte Cognitive, pentru a crea un mediu propice dezbaterilor referitoare la utilizarea noilor tehnologii și cele mai creative strategii în cercetare, în învățământul superior și în alte domenii.

Acronimul SMART a fost, de asemenea, utilizat în edițiile anterioare ale conferinței (Bacău – 2013, Timișoara – 2014 și Voroneț (Gura Humorului) – 2015), când tema abordată a fost „Social Media în mediul academic: Cercetare și predare”. Edițiile anterioare ale conferinței SMART s-au axat pe înțelegerea modului în care Social Media poate influența pozitiv procesul de învățare sau cercetăre academică.  Mai mult decât atât, a fost subliniat rolul prin care Web 2.0 poate ajuta în sferele de activitate civilă / socială / politică.

Începând cu 2016, SMART își extinde, de asemenea, domeniile de interes pentru cercetarea recentă în educație, fie ea conectată la Social Media sau nu. Beneficiind de experiența în editarea și coordonarea jurnalului academic BRAIN – Broad Research in Artificial Intelligence and Neuroscience (rom. CREIER – Cercetări Ample în Inteligența Artificială și Neuroștiințe) (indexat în Web of Science), am considerat că abordarea unor subiecte legate de Inteligența Artificială, Neuroștiințe sau Științe cognitive este, de asemenea, utilă pentru conferință.

În cadrul conferinței vor fi abordate subiecte de discuție precum:

  1. Social Media pentru Cercetare și Dezvoltare Profesională
  2. Resurse educaționale deschise și Cursuri Online
  3. Puterea politică a Social Media
  4. Rețelele sociale și revolte, proteste si revoluții
  5. Social Media ca instrument pentru publicitate, afaceri etc.
  6. Instrumente de Inteligență Artificială pentru Educație
  7. Sisteme inteligente pentru E-learning
  8. Cercetarea în Neuroștiințe și viitorul educației
  9. Rolul Științelor Cognitive în Educație
  10. Psihologie, Psiholingvistică și Educație
  11. Cercetări recente în Inteligență Artificială, Științe Cognitive, Neuroștiințe.

Taxe:

Taxă de participare: 50 euro/persoană

Publicare și indexare în Web of Science: 50 euro/lucrare științifică

Înscriere:

Înscrierea se poate face până la data de 1 Noiembrie 2016.

Fiecare participant trebuie să completeze fișa de înscriere și să o trimită prin poșta electronică, împreună cu rezumatul lucrării la adresa smart2016@edusoft.ro

Lucrările finale trebuie trebuie trimise după conferință (până la data de 15 decembrie 2016)

Site-ul conferinţei: http://academia.edusoft.ro/conferences/smart-2016-scientific-methods-in-academic-research-and-teaching/

Comitetul științific:

  • Ana Adi, Universitatea Bournemouth, Marea Britanie
  • Bogdan Pătruț, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, România
  • Charlotte Holland, Universitatea din Dublin, Irlanda
  • Carmen Holotescu, Universitatea Ioan Slavici din Timișoara, România
  • Diana Andone, Universitatea Politehnică din Timișoara, România
  • Gabriela Grosseck, Universitatea de Vest din Timișoara, România
  • Ilona Buchem, Universitatea Beuth de Științe Aplicate din Berlin.
  • Ilya Levin, Universitatea Tel-Aviv din Israel
  • Jonathan Bishop, Universitatea Swansea, Marea Britanie
  • Luciana Duranti, Universitatea din Columbia Britanică din Vancouver, Canada.
  • Mar Camacho, Universitatea Rovira i Virgili din Tarragona-Catalonia, Spania
  • Martin Ebner, Universitatea de Tehnologie din Graz, Austria
  • Mercedes Fisher, Colegiul Tehnic din zona Milwaukee.
  • Miikka Eriksson, Universitatea din Laponia, Finlanda
  • Narelle Lemon de la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia
  • Monica Pătruț, Universitatea Vasile Alecsandri din Bacău, România
  • Olena Goroshko, Universitatea Tehnică Națională: Institutul de Politehnică Kharkiv, Ukraina.
  • Stefan-Trausan Matu, Universitatea Politehnică din București & Institutul  de Cercetare pentru Inteligență Artificială “Mihai Drăgănescu”, Academia Română , România
  • Sandra Hofhues, Universitatea de Științe Aplicate din Hamburg, Germania
  • Sonia Pedro Sebastião, Universitatea Tehnică din Lisabona, Portugalia & Centrul de Administrație Publică, Portugalia
  • Vaclav Stetka, Universitatea Charles din Praga,, Republica Cehă
  • Valentina Marinescu, Universitatea din București, România

Comitetul de organizare:

  • Bogdan Pătruț, EduSoft & Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, România
  • Diana Andone, Universitatea “Politehnică” dinTimișoara, România
  • Carmen Holotescu, Universitatea Ioan Slavici din Timișoara, România
  • Gabriela Grosseck, Universitatea de Vest din Timișoara, România
  • Gabriela Tabacaru, EduSoft Bacău, România.

De ce avem nevoie de noi începuturi

road-363265_1280Se spune că învățăm din experiențe. Dar acestea nu se dobândesc adoptând o stare vegetativă, ci devenind un motor care se mișcă în ritm cu pulsul vieții.  Ne plângem deseori de plictiseală, de banal, de mediocritate, de parcă universul e dator să ne hrănească setea de nou așa cum ai hrăni un sugar atunci când îi e foame. Pentru că noi nu ne hrănim, în general, decât lenea și confortul în care suntem prinși ca într-un cerc vicios. Vorba aceea, Dumnezeu dă, dar nu bagă și-n traistă. Și pentru că am zis că dă, nu e nevoie decât să privim în jur ca să ne dăm seama că avem tot ce ne trebuie. Mai puțin voința și curajul de a trăi la intensitate maximă și de a apuca viața cu ambele mâini.

Continuă să citești De ce avem nevoie de noi începuturi

La templul cuvintelor

Într-o zi caniculară, în care cei mai mulţi tânjesc după răcoarea unui cocktail cu umbreluţă pe marginea unei piscine, noi am căutat relaxarea în cel mai fain loc din Roman. Căci spuneţi voi de nu e fiţă să ai acces într-o bibliotecă încă nedeschisă publicului! Ehe, ia nu mai visaţi la bikini, ci puneţi mâna pe-o carte, căci într-însa sălăşluieşte înţelepciunea cu care puteţi ieşi la agăţat, domnilor! Luând în calcul ăst sfat înţelept, m-am prefăcut şi eu că cei 22 de ani ai mei nu-mi mână gândurile la distracţie, ci la desfătare întru cultură… Mi-am făcut curaj cu două shot-uri de apă, şi-am tras de urechi filoloaga din mine, să păşească finuţ în templul cuvintelor.

afara

Continuă să citești La templul cuvintelor

Să ne jucăm cu Scratch!

scratch-logoNici mai știu câți ani sunt de când m-am supărat pe matematică. Flirtând eu ba cu româna, ba cu muzica, ba cu… ei, păi nu a mai mers așa și m-a pus să decid. Și-am ajuns în liceu la filologie, lăsând-o pe ea să umple inimile altor elevi, mult mai fideli și mai îndrăgostiți. Sora ei, informatica, pesemne că era mai nestatornică. Îi plăcea să bată pe la ușile altor specializări și să intre în viața studenților. A vrut să mă tulbure și pe mine, dar între timp înțelesesem durerea matematicii și-am devenit și eu fidelă, ca să nu-mi supăr iubitele științe umaniste. Așa că gata cu flirtul, domn’le! Să mergem la Facultatea de Litere! Asta a fost ca și cum aș fi mers la starea civilă să fac contract de căsătorie cu limba și literatura… După a început căsnicia, căci mi-am luat un job la care, iată… scriu.

Dar știți că viața devine monotonă, inima poftește aventură, iar omul mai calcă strâmb. Și uite așa mi s-a strecurat în minte ispita… și tot așa am invitat-o și-n casă: pe nimeni alta decât pe eterna nestatornică, informatica! Sub pretextul unei vizite în interes de serviciu, l-a luat de mânuță pe Robert, un tânăr student al Facultății de Științe din Bacău, și l-a adus la ușa mea însoțit de o aparatură demnă de un respectabil informatician.

Robert e amorezat pe vecie, având o minte ageră prin care circulă numai calcule, formule, cifre și coduri,RobertSpataru așa cum mișună în capul unui filolog amețit de lectură versurile lui Eminescu. Băiatul e pus pe treabă. Știți vorba aia cum că omul, ca să fie fericit în viață, trebuie să facă ce-i place. Ei bine, el a cam atins idealul, căci pasiunea i s-a convertit în drumul sigur al carierei. Deja implicat în multe proiecte, căutat de angajatori, voluntar la EduSoft, student eminent… tânăr, frumos, deștept (dar fetelor, tot informatica e prima iubire)… Robert Spătaru se pregătește să treacă în anul al II-lea de facultate, când va pleca în Emden, Germania, cu o bursă de studiu Erasmus. Deși e mai mic decât mine cu doi ani, băiatul ăsta e un om mare. Are o minte sclipitoare ce te eclipsează cu inteligența sa rapidă. Dacă vreo clipă l-am privit ca pe un adolescent oarecare, iată că Robert se afla acum lângă mine, inspirându-mi admirație și respect. Știam că niciodată nu voi ajunge să înțeleg tot ceea ce știe și va ajunge să știe el.

Continuă să citești Să ne jucăm cu Scratch!

Popas în timp

O pată de istorie îşi odihneşte culorile trecutului pe pământul Moldovei, la Ruginoasa. Călătorului modern i se aşterne la picioare o lume de poveste, impregnată până şi-n firul de iarbă, care-şi trage seva din amintirea unei epoci păstrate în manualele şcolare. Cine spune că basmele sunt închise în cărţi, să afle că-s de fapt fragmente de realitate, cu personaje ce-au pictat cu viaţa lor tabloul identităţii unui neam, lăsând în urmă locuri zugravite de frumuseţe, a căror însemnătate se păstrează vie generaţie după generaţie.

palatul Cuza ruginoasa
Palatul Cuza de la Ruginoasa. Sursa: www.romania-redescoperita.ro

Trec pragul porţii către o altfel de lume, pătrunzând în aerul istoric al domeniilor Ruginoasei, despre care atât de frumos vorbea cândva Constantin Negruzzi: “Călătorul […] pare că se trezeşte transportat, ca printr-un farmec, într-un castel descris de Walter Scott.” Îmi lipseşte rochia din secolul al XIX-lea, în rest ma simt ca o prinţesă. Plutind pe culmile imaginaţiei, latura-mi visătoare s-a contopit cu decorul, purtându-mă preţ de o vizită într-un tip de viaţă în care altminteri mă furişam citind romane. Înlăuntru-mi mocneşte un dor de ceva de n-am trăit. Un dor de poale lungi, ce lasă dâre de parfum pe iarbă, un dor de razele soarelui de vară, ce se-mpletesc în dantela umbrelei, un dor de broderia unui eventai din al cărui dans de desprinde un aer ludic… Aş vrea să schimb mângâierea mănuşilor de mătase cu atingerea unei file îngălbenite din care se nasc versuri, iar mâna puternică a stăpânului inimii mele să-mi domolească blând şuviţa rebelă alunecată pe frunte, lăsându-mi chipul senin atins numai de dragostea din ochii lui…

Continuă să citești Popas în timp

Crâmpei de prospeţime în Roman

Se subţie ceaţa gândurilor sub o lumină dulce. Pe mantia primăverii se disting înfocat pigmenţi de viaţă, prelinşi din soarele tare al verii ce-şi revarsă începuturile. E-o prospeţime parfumată care se joacă-n atmosferă, captând firicele de aer fierbinte, ce ne alunecă zglobiu pe piele. Zâmbeşte ochiul pivind un dans al nuanţelor, clipind ştrengar când aleargă să-l îmbrăţişeze razele. Nu-i leagăn mai pur decât iarba crudă, frunza leneşă, ori petala cea fină care îşi rezemă culorile dulci de verdele întins al naturii. Cine vine aici îşi linişteşte sufletul, slobozindu-şi păsurile, căci lumea e îmbâcsită de probleme, şi se sufocă spiritul fără de aer curat. A luat omul natura lui Dumnezeu şi a modelat-o pentru sine după nevoi, trudind să creeze oaza odihnei lui: parcul.

pe_lac

Continuă să citești Crâmpei de prospeţime în Roman

Vizită la Palat

Iată-ne din nou în Iaşi, presărând paşi pe istoricele străzi ce ne poartă în inima culturii. E o vorbă care spune că toate drumurile duc la Roma, dar în capitala Moldovei faci ce faci şi toate drumurile duc la Palat. Mai cu seamă acum, când i s-a dus vestea în toată ţara cu ocazia redeschiderii. Ademeniţi de comoara până mai ieri ferecată, ne-am grăbit şi noi precum voinicul în peşteră când monstrul cu şapte capete pleacă la plimbare. Dar în loc de „un cufăr” am dat de mai multe, care mai de care mai frumoase. Să vă povestesc pe rând…

palatul culturii din iasi
Palatul Culturii din Iaşi. Sursa: asplf2016.travis.ro

Primul pe lista muzeelor din Palatul Culturii a fost Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”. Sau, altfel spus, „mănăstire-ntr-un picior, ghici ciupercă ce-i”, căci ne-am aşteptat la una, şi-am cam dat de alta. Deşi prima secţie a muzeului a fost secţia energetică, înfiinţată în 1961, în loc de a ne fi prezentate principalele forme de energie utilizate, am pătruns în universul muzicii. Amenajată acum în cadrul proiectului de renovare a Palatului Culturii, ceea ce ne întâmpină la intrarea în muzeu este secţia de înregistrare şi redare a sunetului, deschisă în februarie, 1966. Aceasta curpinde un spectacol al cântecului, prezentând cronologic evoluţia înregistrării şi redării sunetului. Instrumentele sale sunt o încântare a ochiului, care captează toată atenţia privitorului chiar şi fără a fi puse în funcţiune. Când sunt porniţi, pe rând, pentru a face o demonstraţie, aceşti hibrizi muzicali devin adevărate fiinţe care se mişcă graţios şi „glăsuiesc” într-un ritm hipnitozant. Continuă să citești Vizită la Palat