Cazanele Dunării, una dintre cele mai spectaculoase zone din Europa. Frumusețea peisajelor este răpitoare

Fluviul Dunărea este mărginit de pereți verticali, stâncoși în zona Cazanelor, adâncimile maxime fiind de circa 75 de metri. În sectorul Cazanelor, viteza de scurgere a apei depășește 5 metri/secundă. Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 kilometri, încadrându-se între masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul României) și Veliki Strbac (Serbia).

La baza peretelui de calcar ce flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani. Cazanele Mici se întind pe o lungime de aproximativ 3 kilometri, fiind poziționate între masivele Ciucarul Mic (România) și Mali Strbac (Serbia).

Chipul lui Decebal, mai înalt de trei ori decât Colosul din Rodos

Cazanele Dunării și masivele Ciucarul Mare  și Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier. Aproape de golful Mraconia, între localitățile Elsenița și Dubova, la circa 18 kilometri de Orșova, se poate observa, săpat în stâncă, chipul lui Decebal, statuia având dimensiunile de 55 metri-înălțime și 25 de metri-lățime.

FOTO blog.travelminit.ro

Continuă să citești Cazanele Dunării, una dintre cele mai spectaculoase zone din Europa. Frumusețea peisajelor este răpitoare

Grădina Zmeilor, rezervaţia naturală geologică şi peisagistică unică în Europa

Grădina Zmeilor este comparată cu mult mai cunoscuta Meteora din Grecia și chiar dacă nu are dimensiunile impresionante ale acesteia, compensează prin legendele pe care localnicii le transmit prin viu grai de generații. Și-a dobândit numele Grădina Zmeilor în 1970, până atunci fiind numită Dumbrava, pentru că era o zonă împădurită, sau Chieturi, pentru că acolo se încheia pădurea.

Rezervația naturală geologică şi peisagistică este situată la marginea localităţii Gâlgău Almaşului, din comuna sălăjeană Bălan şi este un ansamblu neregulat de stânci, formate aici prin desprinderea unor blocuri sau compartimente de gresii din dealul Închieturi. Vântul şi ploaia, îngheţul iernii şi binevenitul dezgheţ al primăverii au format, apoi, cele mai bizare forme: coloane, metereze, poduri, ciuperci, unele având înălțimi de peste 10-12 metri.

FOTO cartitaplimbareata.ro

Continuă să citești Grădina Zmeilor, rezervaţia naturală geologică şi peisagistică unică în Europa

Șirnea, satul de poveste unde localnicii măsoară laptele

Satul Șirnea este unul dintre cele mai frumoase și trainice obiective turistice pe care România le are în prezent. Se află la 44 de kilometri de Brașov și 47  de kilometri de Câmpulung. Dacă doriți să ajungeți în zonă, o puteți lua pe DN73 Câmpulung-Brașov, prin satul Ciocanu si apoi prin Cheile Dâmboviței.

Drumul este plin de serpentine și treptat vi se va înfățișa în fața ochilor o priveliște de o frumusețe rară, iar liniștea din jur va completa atmosfera de basm, făcându-vă să vă simțiți ca într-o altă lume.

FOTO ideipentruvacanta.ro

Continuă să citești Șirnea, satul de poveste unde localnicii măsoară laptele

Bâlea Lac, minunea din inima munților Făgăraș

Încă din anul 1932,  lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 de hectare din jurul acestuia au fost declarate rezervație naturală. Cea mai veche atestare a unei ascensiuni în acest masiv a fost consemnată de către doctorul G. Lindner în jurul anului 1700, în regiunea Bâlea-Valea Doamnei. Înainte de anul 1750 o nouă mențiune vorbește despre prezența în zonă a căpitanului Jacob Zultner, cu scopuri geografice și legate de trasarea graniței.

Un rol important în promovarea turismului l-a avut în această zonă Societatea Carpatină a Transilvaniei (SKV) – Siebenbürgischer Karpatenverein – înființată la Sibiu în anul 1880. SKV a construit mai multe drumuri de acces în munte, a efectuat un număr important de marcaje și a organizat numeroase ascensiuni de vară și iarnă, multe dintre ele în premieră.

În anul 1975, în zonă a fost amenajată o telecabină pentru facilitarea accesului la cabană și la traseele de creastă.  În anul 2006 a fost construit în apropierea lacului Bâlea primul hotel de gheață din Europa de Est sub forma unui iglu cu 16 locuri. Hotelul de gheață este construit, de altfel, în fiecare an, în timpul iernii, din blocurile de gheață scoase din lacul Bâlea.

În zona Bâlea Lac sunt numeroase puncte de atracție turistică, printre acestea numărându-se Cascada Bâlea, râul Bâlea, Lacul Capra, Cabana Bâlea Lac, hotelul de gheață, precum şi biserica de gheaţă, care se construiesc anual pe lacul Bâlea. Turiștii pot admira în drumețiile lor capre negre, cerbi carpatini, marmote, vulpi și ursoaice cu pui.

Punct de plecare spre cel mai înalt vârf din România

De asemenea, de la lacul Bâlea se poate ajunge la cel mai înalt vârf din România, Vârful Moldoveanu, la Vârful Negoiu și la Vârful lui Buteanu. În zonă există o întreagă varietate de opțiuni pentru petrecerea timpului liber, pornind de la drumeţii, alpinism, ciclism, zbor cu parapanta, pescuit,vânătoare sau bungee-jumping,  în timp ce iarna turiștii pot face schi, precum și  snowboarding, alpinism, patinaj și snow park.

Un astfel de punct turistic atât important nu putea să nu fie legat de o legendă. Conform unor povești din vechime, se spune că numele lacului se trage de la un cioban curajos pe nume Bâlea, care a ajutat un împărat să-şi înfrângă adversarul şi astfel a primit permisiunea de a se căsători cu fiica împăratului. Într-una din zile, când tinerii se aflau pe munte, o furtună mare i-a împins în lac, iar de atunci lacul poartă numele de Bâlea Lac.

Cascada Bâlea, cea mai frumoasă cădere de apă din România

Un loc care îți va tăia respirația este Cascada Bâlea, situată între vârfurile Moldoveanu şi Negoiu. Cascada te va copleși cu frumuseţea de nedescris a prăvălirii apei sale pe o distanță de 50-60 metri. Este considerată cea mai frumoasă cădere de apă din România.

Cascada Bâlea FOTO cunoastetitara.md

Continuă să citești Bâlea Lac, minunea din inima munților Făgăraș

Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, un monument de Cartea Recordurilor

Crucea Eroilor are forma unei cruci latine, având o înălțime de 39,3 metri și a fost construit între anii 1924-1928 în apropiere de Vârful Caraiman, la altitudinea de 2.291 m, pentru a cinsti memoria celor 30.000 de militari români căzuți în luptele de pe Valea Prahovei, în Primul Război Mondial.

Dacă ați ajuns la Sfinx și ați admirat Babele, faceți o drumeţie şi până la Crucea Caraiman, un cunoscut reper al Văii Prahovei.  Nu vă va lua mai mult de o oră, iar peisajul vă va lăsa fără cuvinte. Veți avea efectiv senzația că vă aflați deasupra lumii.

Continuă să citești Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, un monument de Cartea Recordurilor

Locuri de poveste din România ce nu trebuie ratate. Cascada cunoscută la nivel mondial și lacul unde ajung vulturii

Cascada Bigăr

Cascada Bigăr este unul dintre cele mai cunoscute locuri turistice din România la nivel mondial. Aceasta se află în Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, din judeţul Caraş-Severin, în Valea Minişului, fiind locul în care izbucul Bigăr se varsă în râul Miniş. Cascada a fost declarată cea mai frumoasă cascadă din lume în 2013 de către site-ul american „The World Geography”, care a întocmit un clasament al celor mai spectaculoase cascade.

 Foto urlaub-in-rumänien.de

Continuă să citești Locuri de poveste din România ce nu trebuie ratate. Cascada cunoscută la nivel mondial și lacul unde ajung vulturii

Istoria zbuciumată a tezaurului BNR de 242 de tone de aur ascuns de ruși și nemți în peștera Tismana

Pe 26 iulie 2016, Banca Naţională a României (BNR) a inaugurat Muzeul Tezaurului de la Tismana, unic în Europa, unde publicul poate viziona cele mai relevante momente din perioada 1944-1947.

În luna septembrie 1944, România era ocupată de Armata Roșie, iar Consiliul General al BNR  a luat decizia de a muta Tezaurul în peştera din apropierea mănăstirii Tismana. Funcționarii BNR au depus aurul în grotă, unde a fost păstrat până în februarie 1947, când trei garnituri ale CFR au transportat întreg Tezaurul la Bucureşti, potrivit celor scrise de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în volumul “Odiseea aurului BNR – Tismana 1944-1947”.

Povestea salvării tezaurului național  a devenit cunoscută abia după 50 de ani, când secretarul general al BNR, Cristian Păunescu, împreună cu directorul sucursalei Gorj a Băncii Centrale, Gheorghe Birău, şi cu istoricul Marian Ştefan, au reconstituit evenimentele din acea perioadă cu ajutorul documentelor păstrate în arhiva BNR.

Acțiunea  a fost cunoscută sub numele de „Operaţiunea Neptun” sau „Tismana” și a avut loc în 1944. Banca Naţională, în colaborare cu Guvernul, Armata, CFR şi Mitropolia Olteniei, a organizat transportul în secret a celor 242 de tone de aur din tezaurul BNR, împreună cu trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România. Întreaga cantitate de aur a fost  depozitată până în 1947 în peştera din apropierea mănăstirii Tismana.

Nemții erau încă în țară, iar rușii se apropiau de granița de răsărit

Decizia autorităților române a fost motivată de faptul că, în 1944, armata germană se afla încă în România, iar Armata Roșie se apropia de granița de răsărit. Pentru că exista pericolul ca tezaurul să fie furat, guvernatorul de atunci, Constantin Angelescu  a obţinut acordul de a construi un  așa numit „tezaur de siguranţă“ la mănăstirea Tismana.

Continuă să citești Istoria zbuciumată a tezaurului BNR de 242 de tone de aur ascuns de ruși și nemți în peștera Tismana

Tronul Străbunilor, megalitul cu o vechime de peste 32 de milioane de ani, ale cărui mistere au rămas nedeslușite până astăzi

Puțini români au auzit de Tronul Străbunilor, un megalit din Țara Hațegului învăluit în mister, și doar câțiva localnici și împătimiți de drumeții și arheologie îi cunosc locația. Primul care a efectuat studii topografice în zonă a fost colonelul Constantin Zagoriţ, un cunoscut topograf.

În cărțile sale scrise în perioada 1928-1937, acesta a venit chiar cu ipoteza că fosta capitală a Daciei ar fost localizată în vecinătatea Tronului Străbunilor, ideea fiind susținută ulterior și de scriitorul hunedorean Gligor Haşa.

Megalitul este cunoscut și ca Tronul lui Dumnezeu și datorită fenomenelor stranii care se petrec în apropierea acestuia. Colonelul Constantin Zagoriţ a susținut că în timp ce cartografia zona, a simțit cum corpul îi devine mai ușor și că nu a obosit deloc în timpul activităților pe care le-a efectuat. Mai multe persoane care au trecut prin zona Tronului Străbunilor susțin că afecțiunile reumatice de care sufereau s-au ameleriorat semnificativ, însă până acum nu s-au efectuat studii științifice care să le confirme spusele.

Ioan Romeo Mânzală (63 de ani), profesor la Universitatea din Cluj, doctor inginer, expert în construcţii hidroenergetice, inventator şi autor a numeroase studii de specialitate, a făcut parte din echipa de experţi care a analizat megalitul începând cu anul 2016, făcând lumină asupra compoziției acestuia.

Emite o cantitate imensă de energie

Tronul lui Dumnezeu este compus din roci magmatice, roci metamorfice şi gnais, iar vechimea acestuia a fost estimată între 32 şi 65 de milioane de ani prin datare cu carbon 14, la Universitatea Seghet din Ungaria, specializată pe minerologie şi petrologie.

Continuă să citești Tronul Străbunilor, megalitul cu o vechime de peste 32 de milioane de ani, ale cărui mistere au rămas nedeslușite până astăzi