Lună: noiembrie 2018

Programare cu răbdare

Programare cu răbdare

Asociația EduSoft organizează din 17 noiembrie 2018 un cerc de informatică pentru elevi de peste 14 ani, la Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău.

Denumirea aleasă „Programare cu răbdare” le sugerează participanților că în domeniul informaticii nu se pot obține rezultate decât dacă ai răbdare, ești perseverent și muncitor.

Activitățile cercului se desfășura în fiecare sâmbătă, începând cu ora 9, în mai multe săli de clasă și laboratoare de informatică ale colegiului.

Organizatorii invită studenți și cadre didactice din centrele universitare din țară sau străinătate, precum și specialiști din industria IT, pentru a realiza activități didactice cu elevii participanți la cerc.

„Programare cu răbdare” este o inițiativă a Asociației EduSoft, care promovează educația STEM în rândul copiilor și tinerilor. Proiectul este derulat în colaborare cu Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău și cu diverse organizații care sprijină educația în domeniul IT.

Organizatorii susțin că au inițiat aceste activități, pornind de la faptul că „în Bacău nu plutește în aer ideea de informatică”, deși informatica este unul dintre cele mai atrăgătoare domenii de pe piața forței de muncă.

La prima întâlnire au participat 140 elevi dar acum s-au înscris peste 200 elevi din liceele băcăuane și chiar din împrejurimi (Târgu Ocna, Onești, Adjud, Roman etc.).

„Ne așteptam la câțiva copii, dar fiind așa mulți, am organizat deschiderea cercului în sala de sport a liceului, fiind singurul spațiu suficient de încăpător.” ne-a declarat Bogdan Pătruț, inițiatorul cercului.

După cuvântul de deschidere al doamnei director Doina Marinov, copiii i-au întâlnit pe primii invitați speciali. Aceștia au fost doi tineri foști bursieri Facebook și Google, Petru Trîmbițaș și Bianca Costin de la WellCode (Cluj), un start-up care își propune să-i învețe pe copii programarea de la zero.

„Am fost entuziasmat să văd interesul atâtor copii față de informatică, m-am bucurat foarte mult că mulți din ei au auzit de noi și de WellCode.” a spus Petru Trîmbițaș.

Giorgiana Vlăsceanu și Mihai Volmer de la Codette le-au vorbit copiilor despre proiectele IT și programarea în Python.

„Și fetele pot scrie cod, iar uneori chiar mai bine.”, ne-a declarat Giorgiana, care este co-fondatoare a organizației Codette, ce promovează informatica în rândul fetelor.

„Nu pot să cred că se întâmplă așa ceva în orașul meu. Sunt uimită și mă simt binecuvântată în același timp. Ca tânăr licean mi-am pus zeci de întrebări despre facultatea potrivită și „Programare cu răbdare” a apărut chiar când aveam cea mai mare nevoie. Primim de la acești oameni, care își dau din timpul lor, o super motivație și recomand oricărui licean pasionat (sau care ar vrea să învețe mai mult) să vină sâmbăta la Vrănceanu.” a mărturisit Anca Elisa Szilagyi, elevă în clasa a XII-a a colegiului băcăuan.

Dr. Bogdan Pătruț, de la Facultatea de Informatică, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, inițiatorul acestui proiect ne-a declarat că „numărul de ore din școală este insuficient pentru a stârni interesul elevilor pentru informatică și pentru a-i pregăti pentru o carieră în contextul IT în contextul în care acest domeniu evoluează foarte rapid.”

Echipa care se ocupă de elevi este foarte mixtă și este în continuă creștere. Sunt implicați foști angajați ai companiilor mari precum Google, Amazon, Twitter sau Facebook, dar și ai unor companii IT locale (precum ISSCO sau Cirro Solutions).

Plecând de la ideea că elevii sunt diferiți și pot fi atrași de diferite domenii ale informaticii (algoritmică, grafică, proiecte complexe, crearea de jocuri, web-design etc.), aceștia au fost grupați în mai multe grupe

Printre invitații speciali sunt și Paul Diac, fost angajat Twitter și Facebook, care pregătește olimpici la informatică, Dr. Simina Brânzei, profesor asistent de informatică la Universitatea Purdue, SUA, și Camelia Tănase (Ciocan), pe care mulți elevi o îndrăgesc, ea fiind și instructor de dans sportiv la Adamas.

Următoarea întâlnire este pe 8 decembrie. Printre invitați este Irina-Mădălina Bejan, o tânără  cu experiență la Google, Gemini CAD Systems și Sprocket, director la Girls Who Code – Iași și ambasador la Girls in Tech. Irina le va prezenta elevilor cum se realizează jocuri video 3D.

Andrei Netedu este colegul Irinei și a pregătit pentru grupa de performanță câteva probleme dificile, date pe la olimpiadele de informatică.

Ioana Rădulescu va fi și ea prezentă pe 8 decembrie și va vorbi despre etapele realizării unui proiect, urmând ca la a doua întâlnire cu elevii băcăuani să facă o aplicație concretă, punându-i să rezolve diferite sarcini în echipe.

Detalii despre activitatea cercului „Programare cu răbdare” se găsesc la http://programarecurabdare.ro, iar înscrierile se fac online la http://programarecurabdare.ro/index.php/inscriere/

Roxana Neagu

 

Conacul Manuc Bei: Monument trecut prin timp, istorie și apogeu!

Construit la începutul secolului al XIX-lea, în anul 1816, Conacul Manuc Bei este un monument de arhitectură aflat în raionul Hâncești din Republica Moldova, care are o istorie bogată.

Istoria Conacului Manuc Bei începe cu negustorul și diplomatul Manuc-Emmanuel Mîrzoian, armean de naționalitate, care s-a mutat din orașul românesc Sibiu la Chișinău și a cumpărat moșia Hâncești. Chiar dacă conacul a fost construit de către fiul și nepotul lui, acesta îi poartă numele. Cei doi au înălțat un castelul în stil franțuzesc, cu o grădină de iarnă, turnuri de pază și un parc imens.

Construcția palatului a durat mai bine de trei ani, iar a întregului conac aproape un secol. Domeniul conacului constă, de asemenea, din Castel Vânătoresc, casa administratorului imobilului (Casa vechilului), locuințe pentru servitori, grajduri, bucătăria de vară și o biserică. Din păcate, biserica, ce era construită în stil armenesc, nu s-a păstrat până în zilele noastre. În compoziția conacului intrau, de asemenea, un iaz și două havuzuri – unul în fața palatului, iar al doilea între palat și casa lui Ioniță Iamandi. Inițial, toate clădirile moșiei se uneau cu palatul prin galerii de sticlă. Astăzi însă, conacul include doar câteva edificii: Palatul lui Manuc, Casa vechilului, Clădirea contesei, Castelul de vânătoare și  Turnul de veghe.

Palatul lui Manuc

În anul 1881, celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi a fost cel care a proiectat și a construit Castelul vânătoresc, înconjurat de turnuri, de grădina de iarnă și de un mic parc. Cercetătorii cred că dinspre palat pornesc tuneluri lungi, unul dintre care ar străbate, cică, întregul Hâncești. Câteva dintre aceste galerii au fost dezgropate, porțiunile acestor pasaje subterane servindu-le drept beciuri locuitorilor din Hâncești.

Fiind trecut prin timp, conacul a avut mult de suferit. În anul 1944 castelul a fost grav avariat în urma bombardamentelor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, după care conacul a trecut în proprietate sovietică, fiind restaurat și transmis în gestiunea Colegiului de Construcție din localitate. Însă, după cutremurul din 1986 conacul a fost extrem de avariat și Colegiul a fost mutat în altă clădire. La începutul anilor 1970 a început restaurarea Castelului Vânătoresc, iar mai târziu a fost transformat în Muzeul Istorico-etnografic, având mai mult de 20 de mii de exponate, mai multe încăperi cu diverse tematici, la parter fiind obiecte din perioada sovietică, câte ceva despre Grigori Kotovski (un fost conducător militar și activist politic comunist din Basarabia), dar şi porturi populare de prin secolul al XIV-lea.

Daune aduse palatului principal în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

Restul clădirilor continuau să se distrugă, deși în anul 1993 moșiei i-a fost atribuit statutul de monument de arhitectură. Abia în anul 2011, moșia a fost înconjurată de un zid de beton, deși pe teritoriul acesteia se putea ajunge cu ușurință. Clădirea palatului arăta distrusă și extrem de avariată, în special fațada, același lucru se putea spune și despre Casa Vechilului și casa lui Ioniță Iamandi. Acest monument de arhitectură nu era decât niște construcții ruinate care nu avea practic nici un viitor.

Restaurarea conacului lui Manuc Bei

Efectuarea unor săpături temeinice pe teritoriu în anul 2013 a constituit motivul primordial pentru lucrările de restaurare a moșiei, care au început în anul 2014 în urma unui proiect de finanțarea din partea Uniunii Europene.

Conform planului, lucrările de restaurare trebuiau finalizate în august 2015, dar acest termen a fost deja de două ori amânat din cauza dificultăților neprevăzute în subsolul clădirii și descoperirea, în urma săpăturilor, a unor noi obiecte, în special, a unei băi turcești, precum și din cauza faptului că partea moldovenească nu a onorat totalmente finanțarea conform contractului.

Lucrările de renovare au durat aproape doi ani, însă rezultatul a fost pe cinste.  Palatul a fost renovat în stil renascentist, păstrând luxul și eleganța în care a trăit familia renumitului boier. În palat au fost restaurate dormitoarele, sălile pentru petreceri, sufrageriile și birourile.

Mai multe obiecte de mobilier au fost aduse din Odessa, unde Manuc Bei mai avea un palat. O altă parte din mobilier a fost confecționată în Italia, după câteva modele originale. Pentru a reda din nou în detalii stilul autentic perioadei secolului XIX, au muncit peste 60 de specialişti, atât meșteri din Moldova, cât și din România.

Astăzi Conacul Manuc Bei se bucură de zeci de vizitatori zilnic, din toate colțurile țării, dar și de peste hotarele acesteia, iar autoritățile speră că monumentul va deveni una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din țară.

Sanda Rebeja

Herbert Spencer – un precursor al liberalismului clasic

Herbert Spencer – o personalitate complexă

imgHerbertSpencerHerbert Spencer, născut pe 27 Aprilie 1820 la Derby, East Midlands a fost filosof, biolog, antropolog și sociolog englez. Spencer a fost, fără îndoială, un evoluționist. El a dezvoltat o concepție atotcuprinzătoare asupra evoluției progresive a lumii fizice, a organismelor biologice și asupra culturii umane, inclusiv a societății. El a fost ceea ce noi numim azi un utilitarist liberal, care a scris despre evoluție înaintea lui Darwin. Ca poet, a contribuit la dezvoltarea unei game largi de subiecte, printre care etică, religie, antropologie, economie, literatură, biologie, sociologie și psihologie.

Cea mai cunoscută expresie a sa este „Supraviețuirea celui mai adaptat” , pe care a explicat-o în cartea „Principii de biologie”, unde face trimitere către selecția naturală de care omenirea are parte, prin care societatea își corectează propriile defecte.

Continuă să citești Herbert Spencer – un precursor al liberalismului clasic

Gheorghe Barițiu – întemeietorul presei românești din Transilvania

Fără Gheorghe Barițiu presa românească din Transilvania nu s-ar mai fi născut. Toate proiectele mari au nevoie de un imbold, de o persoană care să le realizeze și să le dea aripi. Gheorghe Barițiu a dat aripi presei din Transilvania.

Născut la Jucu de Jos în 1812 și decedat la Sibiu în 1893, George Bariț, numit și Gheorghe Barițiu, a fost un istoric și publicist român transilvănean.

Continuă să citești Gheorghe Barițiu – întemeietorul presei românești din Transilvania