Alsacia medievală în Bacău

V-ar plăcea să vă plimbaţi printre casele cu flori la ferestre şi balcoane, să vă beţi cafeaua pe un pod cu lanţuri, de la intrarea într-un castel medieval, admirând nuferii lacului? V-ar plăcea să vă opriţi la un han medieval, cu mâncăruri delicioase de acum sute de ani şi cu bere preparată chiar de hangiu?

Un asemenea loc este complexul turistic Podu’ cu lanţuri, unde cavalerii de altădată vor veni acum pe motociclete, în loc de cai, iar domniţele vor fi servite ireproşabil într-o curte interioară, unde există și moară de apă și făclii, armuri și camere splendide în care oaspeţii se vor putea odihni.

Continuă să citești Alsacia medievală în Bacău

Tainița suceveană Cacica – mica Polonie românească

Departe în timp (1798), dar nu și în spațiu – la doar 18 km de localitatea bucovineană, Gura Humorului, Cacica se numără printre cele mai vechi mine de exploatare de sare cristalizată din saramură de pe continentul european. După amplasarea în cadrul județului, comuna Cacica reprezintă inima Sucevei. Dacă e să ne furișăm în timp, cu siguranță, Cacica nu e despre o civilizație care s-a dezvoltat în urma apariției sistemului de irigații în preajma fluviului Nil, dar, cel puțin denumirea, se trage de la un pârăiaș, Kaczka. Din slavonă, acesta înseamnă rață.

Despre  Cacica vorbesc documentele sfârșitului secolului al XVIII-lea. Până atunci însă, cu mai mult de 200 de ani înainte de a se scurge veacul al optsprezecelea, în regiunea românească, supusă fiind administrației austriece, s-a deschis o mină pentru cele 20 de familii poloneze și altele patru de ucrainieni, poposite aici în urma văditului interes pentru sarea – bogăție minerală după care tânjeau habsburgii. Pentru a da undă verde mineritului, lucrările de defrișare a zonei a trebuit să înceapă curând, ceea ce a și urmat.

Pe pământ românesc, polonezii s-au acomodat foarte repede, astfel încât localitatea să se transforme într-o patrie a lor, în ciuda celor patru familii de ucrainieni. S-au gândit oare că pun temelia unei comunități care va dăinui secole?Nu, ei doar minau.

Cacica, arc peste timp

Dacă te rătăcesc picioarele cumva prin Cacica, de vină e Salina. Iar natura are motivele sale pentru asta: cele peste 8200 de galerii armate cu lemn și vechi de sute de ani te ajută să străbați cele două secole de existență. Fiind săpată manual, salina e un muzeu al amprentelor, nefolosindu-se niciun alt utilaj decât mâna omului. Azi, Salina Cacica, adevărata moștenire a timpului, simbolizează perfecțiunea naturii. Nu în zadar, pentru că în subteran poți pătrunde doar datorită treptelor de brad pe care sarea le-a îmbrățișat, împietrindu-le veșnicia în inima vremii.

Una din cele 8200 de galerii în sare

Deschiderea oficială a salinei a avut loc în anul 1791. Întinzându-se pe o arie impozantă, baza turistică presupune un traseu de 5oo de metri. Munca acelor ocnași de acum 300 de ani au ridicat prin viitoarea Cacică un monument timpului, în care stă Dumnezeu, la capătul opus al celor 150 de trepte de coborât. Acolo, turiștii pot face cele mai impresionante poze primului obiectiv turistic din întregul complex, Capela Romano-Catolică Sfânta Varvara.

Capela Romano-Catolică Sfânta Varvara

La 29 de metri în pământ, în 1803, mâini dibace și iscusite încep primele ciopliri pentru ridicarea unui lăcaș sfânt, a cărui cruce, amvon, rambleu și altar sunt sculptate în sare. Tot în același perete sărat, înzidirea chipului Sfintei Varvara în blocurile sudice de sare va fi devenit icoana bisericii cu același nume, protectoarea minerilor.

Tot mai spre adâncurile pământurilor cacice, la 35 de metri adâncime de lumina soarelui, zidarii au dat de suficiente minerale de sare, pentru a reda silueta Capelei Ortodoxe. Galeria în care aceasta este săpată depășește cu mult pe cea în care se află capela catolică, fiind mal largă, în pereții salinei sculptându-se basoreliefuri cu motive religioase. Ajunși aici, turiștii se pot închina Icoanei Sfântului Daniil Sihastrul.

Lacul Sărat, unic în România

Chiar și în lipsa plutei, cea cu care însuși Carol I se plimbase, pe apa artificial amenajată în salină, Lacul Sărat de la Cacica este unic în țară. Ceva mai adânc decât cele două capele, forma lacului este redată și de balustrada de lemn care înconjoară apa. Pereții impetuoși țin în brațe cristalele de sare ce conferă anturajului un aspect luxos și curat, aidoma unei săli de operație, datorită aerului pur din întreaga salină.

Lacul Sărat, Salina Cacica

Întâlnirile festive, balurile, spectacolele de altădată erau marcate într-o sală la fel de sărată, care poartă denumirea de Sala de dans ori Sala ing. Agripa Popescu. Aceasta este destul de încăpătoare, având și trei balcoane, săpate și ele în sare. Azi, aceeași sală și-a păstrat doar numele, fiind destinată pasionaților de sport, transformându-se în teren de volei și tenis.

Terenul de sport.

La aproximativ 40 de metri în sare, Salina Cacica surprinde și cucerește prin sănătate, manufactură splendidă, istorie palpitantă și peisaje cum numai la Bucovina se-ntâmplă să dea Dumnezeu.

Sala de dans.

Maria Dicusar

Surse imagini:

http://www.sanctuarcacica.ro/foto.php?id=cvarvara.jpg&alt=Capela%20Sfanta%20Varvara

Cele mai frumoase locuri din Bucovina (I)

 

Experimentele pe animale… interzise?

medic-563425_640

Deşi omul se consideră o fiinţă superioară, stăpână asupra mediului înconjurător şi asupra celorlalte vieţuitoare, iubitorii de animale ţin să evidenţieze că şi acestea resimt durerea, chiar dacă nu au posibilitatea de a o transpune în cuvinte.

Oamenii de ştiinţă nu ţin seama în experimentele efectuate pe animale de suferinţa provocată şi îndurată, iar abilitatea acestora de a suporta anumite procedee de laborator conferă adesea cercetătorilor dreptul la consideraţii de ordin moral. Modalitatea în care sunt ţinute în captivitate sau cazurile în care anumite animale sunt supuse în mod nejustificat unor tratamente pline de cruzime reprezintă un motiv de revoltă pentru cei care manifestă grijă, empatie şi o intensă afectivitate faţă de necuvântătoare. Pe lângă faptul că acestea sunt adesea brutalizate, ele nu beneficiază de un tratament veterinar care ar putea să le amelioreze eventualele dureri. Continuă să citești Experimentele pe animale… interzise?

Vânzarea de organe umane este justificată?

organeTransplantul de organe reprezintă unul dintre imperativele sistemului medical din întreaga lume. De aceea, vânzarea lor este extrem de utilă în cazul persoanelor bolnave.

Dacă cineva decide, spre exemplu, să-şi ofere spre vânzare un rinichi sau o parte din ficat, acesta poate trăi în continuare, oferind totodată o nouă şansă la viaţă unui bolnav, prin ajutorul dat în vindecarea sa. Cu cât pacienţii care suferă un transplant părăsesc mai repede incinta spitalului, cu atât va creşte posibilitatea de a salva mai multe vieţi, căci fluxul de operaţii realizate se va afla în ascensiune.

Necesitatea vânzării organelor devine benefică sub dublu aspect: pe de o parte, pentru cei aflaţi pe lista de aşteptare, în speranţa că vor fi salvaţi la timp, iar pe de altă parte pentru familiile celor decedaţi, care se află în dificultăţi financiare. Conform studiilor recente, 74 de oameni suferă în fiecare zi un transplant de organe, dar, în acelaşi timp, alţi 14 mor în aşteptarea unei intervenţii medicale de acest tip. Astfel, organele funcţionale ale persoanelor care au încetat din viaţă, fiind date către vânzare, contribuie la facilitatea realizării transplanturilor şi însănătoşirea celor aflaţi într-o asemenea nevoie.

Totuşi, chiar dacă în absenţa unui organ se poate supravieţui, cedarea lui poate cauza probleme de sănătate atât donatorului, cât şi primitorului. Cel dintâi riscă să fie expus unui număr mai mare de boli, organismul său fiind mult mai vulnerabil, în timp ce în cazul celui de-al doilea există posibilitatea ca el să nu aibă o operaţie reuşită, organismul său repingând noul organ sau cauzând reacţii alergice grave. Din această privinţă, se consideră că permiterea sau încurajarea vânzării de organe ar putea să cauzeze probleme la nivelul multor persoane care sunt implicate într-un transplant, rezultând o populaţie slăbită ce poate solicita din ce în ce mai mult ajutor medical.

Legalizarea actului de vânzare a organelor determină ca repartizarea să nu mai deţină un caracter uniform, iar cei săracii să nu mai aibă posibilitatea de a beneficia de un ajutor provenit din partea statului. Şansele celor cu o condiţie materială precară sunt amplu diminuate în acest caz, căci preţurile organelor cunosc o creştere fulgerătoare datorită numărului extrem de mare de solicitatori.

Adelina-Mihaela Poenaru

Divorţul – o soluţie?

divortulDivorţul a devenit în societatea actuală o soluţie practică pentru familiile care doresc să finalizeze un mariaj aflat în declin. Dar oare care sunt repercursiunile acestui fapt?

Se ştie deja că o asemena experienţă devine adesea, din punct de vedere psihologic, traumatizantă pentru un copil. Despărţirea părinţilor nu este deloc uşor de asimilat, provocând o intensă suferinţă şi deznădejde, ajungând până la depresie uneori. Copilul resimte adânc modul în care universul său familial, care i-a asigurat până la acest moment o dezvoltare fizică, dar mai ales morală, prielnică se destramă într-o singură zi. Lipsa ritualurilor specifice, ce l-au modelat de-a lungul anilor (micul-dejun împreună, mersul la grădiniţă sau şcoală, mersul în vacanţe etc.), impregnează o mare durere în sufletul copilului. Amănuntele ce-i construiau viaţa de zi cu zi în sânul familiei îi confereau sentimentul de protecţie, siguranţă, stabilitate, pe când divorţul determină un dezechilibru afectiv şi psihic de o mare însemnătate. Continuă să citești Divorţul – o soluţie?

Fructificarea valorilor în societate

valoriEchilibrul social este conturat de valorile care reușesc să-și facă simțită prezența și, în același timp, să schimbe concepții, să ajute la dezvoltarea personală a indivizilor, să aducă emoție acolo unde cotidianul a dezumanizat simțămintele.

Este de la sine înțeles, confirmă statisticile, că valorile adevărate vor fi apreciate indiferent de timp, generații, zone geografice. Imperativele unei epoci nu vor putea plasa o valoare autentică într-un con de umbră. Chiar dacă contemporanii unui scriitor, ai unui pictor, artist, etc. nu reușesc să prețuiască  la adevărata valoare o anumită manifestare artistică, cu timpul aspectele cu adevărat importante vor căpăta prestigiul meritat. Spre exemplu Shakespeare, Picasso, Mozart și-au cristalizat prezența în toate epocile, statutul lor fiind incontestabil. Continuă să citești Fructificarea valorilor în societate

Atitudinea profesorului și procesul de învățare

speakers-414557_640Este știut faptul că pentru a exercita profesia de dascăl este nevoie de multă pregătire intelectuală în domeniu. Individul care tinde să pătrundă în sistemul educațional trebuie să urmeze cursuri de psihopedagogie, să fie licențiat și de multe ori masterat. De altfel, datorită complexității sarcinii de la catedră,  trebuie să-și valorifice nivelul de cunoștințe prin susținerea unor examene dificile (inspecții la clasă, titularizare, definitivat, etc.).

Astfel, odată pătruns în sistem, profesorul, pe lângă suita de sarcini pe care trebuie să le îndeplinească (pregătirea profesională de la clasă, întocmirea nenumăratelor documente ș.a.), se confruntă cu situații imprevizibile. Performanța elevilor la disciplina predată, problemele familiale ale elevilor, inadaptarea acestora la sistemul de reguli impus de societate creează situații ce necesită dirijate cu multă atenție și profesionalism. Continuă să citești Atitudinea profesorului și procesul de învățare

Cetăţeanul… posesor de armă de foc?

pistolE just sau nu să dobândim dreptul de a purta o armă de foc asupra noastră?

Institutul Naţional de Statistică informează că în ultimii ani rata de infracţiune s-a dublat, fapt justificabil în ochii multor cetăţeni prin aceea că numărul de poliţişti nu s-a schimbat în mod semnificativ, observându-se cu uşurinţă lipsa de eficienţă de care dau dovadă.

Cei care susţin ideea că cetăţenii ar fi îndreptăţiţi să capete acest drept consideră că o formă eficace de combatere a infracţionalităţii devine autoapărarea, iar purtarea unei arme de foc devine extrem de utilă în acest sens. Având în vedere că infractorul se bazează pe lipsa de apărare a victimei, o armă de foc l-ar putea lua prin surprindere şi ar avea efecte benefice asupra diminuării actelor de infracţiune. Continuă să citești Cetăţeanul… posesor de armă de foc?