Serghei Vasilievici Rahmaninov – un pianist influent al secolului 20

rahmaninovSerghei Vasilievici Rahmaninov (n. 1 aprilie 1873, Novgorod, Rusia – d. 28 martie 1943, Beverly Hills, SUA) a fost un compozitor şi pianist rus legendar, care a emigrat după revoluţia comunistă din 1917, şi a devenit una dintre vedetele de concert cel mai bine plătite din timpul său, şi unul dintre cei mai influenţi pianişti ai secolului 20.

Serghei Rahmaninov s-a născut din părinţi aristocratici, aceştia deţinând mai multe moşii. Ambii părinţi ai lui Rahmaninov erau pianişti amatori, de la aceştia primind viitorul mare compozitor, primele lecţii, după care, la St. Petersburg, a luat lecţii de la Anna Ornatskaya timp de 3 ani înainte de prăbuşirea economică a părinţilor săi.

La vârstă de 12 ani Serghei Rahmaninov s-a mutat la Moscova, unde în urma studiilor cu Nikolai Zverev i s-a dezvoltat echilibrul muzical.

Rahmaninov a devenit un student valoros, terminându-şi studiul pianului cu un an mai devreme în anul 1891. Pentru a termina cursul de compoziţie cu Arensky într-un singur an, el a scris într-un act opera Aleko (bazat pe Ţiganii lui Puşkin), care a avut premiera la Teatrul Bolshoi în anul 1893, operă care a devenit foarte cunoscută.

Continuă să citești Serghei Vasilievici Rahmaninov – un pianist influent al secolului 20

Cucuteni – despre nemurirea sufletului

Sub soarele cald de mijloc de mai, în iarba verde a câmpului se ivesc maci și albăstrele. Sus o boltă senină, adâncă, e delimitată de cireși veșnic tineri. Nimic nu pare a da indicii despre ce s-ar afla, ferit de ochii lumii, la capătul drumului prăfuit. Curiozitatea orășeanului ce este pus în mijlocul unui pustiu necunoscut mă îndeamnă spre clădirea ce pare desprinsă din recuzita unui film S.F. Deasupra panoramei de acoperișuri ce scapără în soarele după-amiezii situl arheologic Cucuteni se înalță, conic, sfidând pretențiile moderne ale domului ce-l înconjoară cu ferestre din sticlă groasă.

Trecerea de la vântul ce adia mărunt către viața imortalizată în pietrele camerelor mortuare e mult prea ușoară – ca un Charon modern ce vâslește Continuă să citești Cucuteni – despre nemurirea sufletului

Femeia în educație și știință

Science is knowledge and knowledge is power.1 (Sir Francis Bacon)

Știința și educația au avut un rol important în dezvoltarea civilizațiilor. Începând de la ușurarea muncii umane până la mărirea nivelului de comfort al acesteia așa cum o vedem în prezent. Încă din vremuri antice, cărturarii și învățăceii prin cercetări, experimente reușite și nu prea, au pus fiecare de-a lungul secolelor umărul la crearea unor piloni siguri întru susținerea și îmbunătățirea tezaurului științific.

femeia-in-educatie-stiintaDiscutând despre rolul femeii în această importantă evoluție, constatăm cu tristețe că acesta aproape lipsește. De ce? Pentru că mișcările de emanicipare a femeii au început abia în secolul XIX, timp în care aceasta abia își dobândea drepturile.

Chiar și după aceasta, femeia a trebuit să mai lupte mult pentru a fi considerată o egală a bărbatului și până în prezent în unele țări se mai luptă.  Continuă să citești Femeia în educație și știință

Alte forme de învăţământ din România

Învăţământul pentru românii din afară ţării şi pentru străinii în România: românii din afară ţării şi străinii pot urmă cursuri la toate nivelurile învăţământului: primar, gimnazial, liceal, post liceal, universitar, post universitar. Înscrierea la studii a cetăţenilor străini se realizează de un serviciu specializat din cadrul Direcţiei Generale Relaţii Internaţionale și Europene a Ministerului Educaţiei Naţionale de unde se pot procura formulare de studii.

Condiţii de înscriere pentru cetățenii străini

Înscrierea la studii a cetăţenilor străini se face fără concurs sau cu concurs de dosare, pentru toate nivelurile. Cei care doresc să se înscrie la studii de artă, arhitectură sau educaţie fizică şi sport trebuie să fie declaraţi admişi în urmă unor probe de aptitudini. Admiterea la doctorat se face în urmă unui examen oral (colocviu) a cărui scop este verificarea modului de cunoştinţe al candidatului. Se pot urma studii de doctorat prin corespondenţă în limbi de circulaţie internaţională. Se organizează studii prin corespondenţă în domeniul economic, agronomic, sportiv, unde se pot înscrie cetăţeni străini care doresc să-şi finalizeze studiile. În general cetăţenii străini îşi încep studiile în România printr-un curs preparator de învăţare a limbii române de specialitate şi de aprofundare a cunoştinţelor. Candidaţii care au cunoştinţe de limba română pot începe direct studiile după un examen de verificare a cunoştinţelor.

Acte necesare pentru înscrierea cetățenilor străini

1. Copie autentificată a certificatului de studii pentru ultimul nivel de studii. pentru studiu universitar – diplomă de bacalaureat. pentru studiu postuniversitar – diplomă de licenţă şi notele obţinute pe parcursul studiilor superioare.

2. Copie autentificată a certificatului de naştere şi două fotografii 3×4 cm. La sosirea în România candidatul trebuie să prezinte diploma de studiu în original vizată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi de Ambasada României din ţara respectivă.

Țara Românească (Valahia)

Ţara Românească (Ţara Rumânească, Valahia, Ungro-Vlahia, Wallachia, Valacchia etc.) este un stat feudal românesc, creat la începutul sec. XIV între Carpaţi, Dunăre, Siret şi Milcov.

Primul BasarabIdomn al Țării Româneşti a fost Basarab I, care, prin victoria de la Posada (1330) asupra regelui Ungariei, a consacrat independenţa ţării, consolidată în timpul lui Vadislav I (Vlaicu) şi desăvârşită odată cu domnia lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), când Ţara Românească cunoaşte întinderea teritorială maximă. A două jumătate a sec. XIV şi sec. XV au fost marcate de eroicele lupte duse de Mircea cel Bătrân, Dan I, Vlad Ţepeş pentru apărarea independenţei ameninţate de expansiunea otomană.

La mijlocul sec. XVI, Ţara Românească a recunoscut suzeranitatea Imperiului Otoman, dar rămâne un stat autonom, în schimbul plăţii tributului. La sfârşitul secolului XVI, Mihai Viteazul (1593-1601) a reluat războiul antiotoman, obţinând un şir de victorii asupra turcilor, dintre care cea mai importantă la Călugăreni (1595), reuşind apoi (în 1600) să unească sub autoritatea lui cele trei ţări române (Ţara Românească, Transilvania, Moldova). Continuă să citești Țara Românească (Valahia)

Opera română – scurtă istorie a Operei Naţionale Române

Tradiţia teatrului liric românesc numără mai mult de două secole. Încă din 1772, la Bucureşti, era semnalată prezenţa unei trupe de operă. În 1836, concertul de sfârşit de an, dat de elevii Şcolii de Muzică şi Declamaţie, atragea atenţia nu doar asupra frumuseţii muzicii de operă ci şi a unor tinere talente precum Eufrosina Vlasto, care avea să facă o carieră internaţională. În cea de a două jumătate a secolului al XIX-lea mulţi alţi interpreţi români şi-au câştigat celebritatea pe renumite scene ale lumii. Faima unor interpreţi ca Elena Teodorini, Haricleea Darclee, Margareta Iamandi-Nuovina, Zîna de Nori, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici Bayreuth s-a creat într-un spaţiu cultural care a inclus Scala din Milano, Opera din Paris, Metropolitan-House sau Opera din Petersburg.

Opera Națională București
Opera Națională București

Tradiţia teatrului liric românesc numără mai mult de două secole. Încă din 1772, la Bucureşti, era semnalată prezenţa unei trupe de operă. În 1836, concertul de sfârşit de an, dat de elevii Şcolii de Muzică şi Declamaţie, atragea atenţia nu doar asupra frumuseţii muzicii de operă ci şi a unor tinere talente precum Eufrosina Vlasto, care avea să facă o carieră internaţională. În cea de a două jumătate a secolului al XIX-lea mulţi alţi interpreţi români şi-au câştigat celebritatea pe renumite scene ale lumii. Faima unor interpreţi ca Elena Teodorini, Haricleea Darclee, Margareta Iamandi-Nuovina, Zîna de Nori, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici Bayreuth s-a creat într-un spaţiu cultural care a inclus Scala din Milano, Opera din Paris, Metropolitan-House sau Opera din Petersburg.

Continuă să citești Opera română – scurtă istorie a Operei Naţionale Române

Moldova (statul feudal)

Moldova poate desemna mai multe lucruri, printre care actualul stat Republica Moldova.

Moldova sub domnia lui Stefan cel Mare (1483, "Moldova (1483)-en" by Andrein - Own work. Licensed under CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons.
Moldova sub domnia lui Stefan cel Mare (1483) „Moldova (1483)-en” by AndreinOwn work. Licensed under CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons.

Dar aici ne vom referi la provincia istorică Moldova, adică la statul feudal românesc, creat la jumătatea sec. XIV pe cursul superior al Siretului, în NE Carpaţilor Orientali, având ca prim domn independent pe Bogdan I (1359-1365). În timpul domniei acestuia şi a urmaşilor săi, între care mai importanţi au fost Petru I (c. 1375-1391) şi Alexandru cel Bun (1400-1432), s-a desăvârşit unirea politică a formaţiunilor statale de pe teritoriul cuprins între Carpaţii Orientali, cursul inferior al Siretului, Dunăre, Marea Neagră şi Nistru.

Moldova a cunoscut o mare dezvoltare economică, politică şi culturală în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), remarcabil comandant militar, care a condus cu măiestrie lupta împotriva Imperiului otoman. Continuă să citești Moldova (statul feudal)

Delta Dunării

dsc_8875Date generale

Delta Dunării, împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe şi cu zona limitrofă, constituie un vast areal turistic, unicat european, de o deosebită originalitate dată de caracterele sale morfohidrografice, faunistice şi floristice, de aşezările omeneşti de aici şi de activităţile locuitorilor. Porţiunile de uscat, numite grinduri, ocupă circa 1/3 din suprafaţa Deltei, restul revenind terenurilor mlăştinoase, lacurilor, braţelor şi gârlelor, toate acestea cuprinse între cele trei braţe prin care Dunărea se varsă în Marea Neagră, numite Chilia (care preia 68% din apele Dunării), Sulina (12%) şi Sfântu Gheorghe (20%). Suprafaţa totală a Deltei Dunării este de 4152kmp, din care României îi aparţin 3446kmp; complexul lagunar se întinde pe 1015 kmp, din care luciul de apă acoperă 863 kmp. Principalele braţe ce străbat Delta sunt însoţite de fâşii de uscat, ajungând la lăţimi de 300m, acoperite de sălcii.

Continuă să citești Delta Dunării