februarie 2017 - Revista EduSoft

Grigore Antipa – întemeietorul biosociologiei românești

Grigore Antipa (n. 27 noiembrie 1867, Botoșani – d. 9 martie 1944, București) a fost una dintre figurile importante ale Științei din România, impunându-se prin raționamentul său ca naturalist, biolog darvinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog şi nu în ultimul rând profesor universitar. S-a născut în nordul Moldovei, la Botoșani într-o familie respectabilă, dintr-un cartier în care locuiau preponderent evrei și armeni.

Rămâne orfan de la o vârstă fragedă, trecând sub tutela unor mătuși. Datorită fratelui său mai mare, care era parazitolog, reușește să obțină o bursă de studii în Germania. După Germania, poposește în Italia și Franța unde își continuă cercetările, perioadă în care realizează un studiu asupra evoluției timusului la pești.

Și- a dedicat cercetările în adâncul Dunării și al Mării Negre, participând la o expediție de lungă durată în Marea Neagră, în 1893. Acest moment reprezintă primele cercetări de biologie marină din cariera sa. Datorită descoperirilor care au contribuit la dezvoltarea științei, este considerat ca precursor al hidrobiologiei în știința românească.

Continuă să citești Grigore Antipa – întemeietorul biosociologiei românești

Platoul carstic Padiș – o impresionantă arie peisagistică din Apuseni[:en]Padis Karst Plateau – an Impressive Landscaping Area

[:ro]

Date generale

Acest platou (din judeţui Bihor) este situat la 1200-1400 m alt. și constituie una dintre cele mai prețioase, mai fastuoase, mai impresionante arii peisagistice ale Munților Apuseni din Carpații Românești, fiind înzestrat cu o bogata și variata gamă de fenomene carstice. Printre acestea se remarcă, prin mareție și frecvență, dolinele, izbucurile, cheile, peșterile, avenele și văile oarbe. Această arie turistică este declarată rezervație naturală și are o suprafață de 460 hectare. Din cabana Padiș, situată la altitudinea de 1280 metri, se poate ajunge spre toate obiectivele turistice. Cabana este construită sub vârful Biserica Moțului.

Spre Cetatea Radesii (http://turism.truezone.ro)

Continuă să citești Platoul carstic Padiș – o impresionantă arie peisagistică din Apuseni[:en]Padis Karst Plateau – an Impressive Landscaping Area

Vulcanii noroioși – o rezervație naturală unică în România

Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici pot fi găsiți în Subcarpații de Curbură, în localitatea Berca, din județul Buzău. Sunt singurii vulcani noroioși miniaturali din Europa, a căror existență se datorează erupțiilor de gaze din pământ.

În zonă sunt cunoscuți sub numele de pâcle, iar asemănarea lor cu vulcanii adevărați este desul de mare. Deși procesele care au loc la nivelul lor sunt similare, ceea ce îi diferă este compoziția care este antrenantă spre suprafață. În locul lavei mistuitoare, aceste mici conuri aduc la suprafață nămol și apă.

În urma unor cercetări efectuate în zonă pentru descoperirea unor surse de petrol, în anul 1867, vulcanii noroioși au fost descoperiți de francezul H, Cognand. Aceste cratere în miniatură au fost declarate în 1924 rezervație naturală. Continuă să citești Vulcanii noroioși – o rezervație naturală unică în România

Academia Română

Prezentare generală

Cel mai înalt for științific și cultural al României, înființat la 1 aprilie 1866, sub numele de Societatea Literară Română, își propunea stabilirea ortografiei și elaborarea dicționarului și gramaticii limbii române. La 1 august 1867, adoptând statutele, devine Societatea Academica Romană cu secțiunile: literar-filologică, istorico-arheologică și de științe ale naturii.

La 29 martie 1879, societatea, numită Academia Română, este declarată instituție națională cu rol fundamental în elaborarea și editarea unor serii și colecții de documente istorice, studii științifice, ediții critice, bibliografii și cataloage.

Academia Română (clădirea veche) Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Academia_Romana.jpg (Gikü) — Academia Română (clădirea veche)
Sursa: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Academia_Romana.jpg (Gikü)

Continuă să citești Academia Română

Pavel Chinezul

Paul-chinezu 2 — Pavel Chinezu Sursa: http://bit.ly/1V5UENl

Pavel Cneazul (sau Paul Chinezu) (? – 1494) a fost comite de Timișoara și comandant al armatei Ungariei în perioada lui Matia Corvin. Primii 30 de ani din viață se află sub anonimat, primele mărturii documentare despre comite datând de la întâlnirea pe care a avut-o cu regele Matia.

Se cunoaște faptul că în tinerețe a fost morar într-o regiune din zona Banatului, neputându-se stabili cu exactitate localitatea în care acesta a copilărit. Continuă să citești Pavel Chinezul

Ioan-Ioviţ Popescu

Ioan-Ioviţ (Iovitz) Popescu (n. 1932, Burila Mare; judetul Mehedinti) a fost un fizician roman, profesor universitar la Bucureşti. Domnul Popescu este specialist în fizica plasmei şi a realizat o serie de studii asupra gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, precum şi despre conversia termoionică. El a introdus metodele optogalvanice în spectroscopia cu laseri, fiind propus pentru premiul Nobel. Ioan-Iovit Popescu este membru al Academiei Române, unde în perioadas 1990-1992 a condus secția de științe fizice.

Printre cele mai citate lucrări ale lui Ioan-Ioviţ Popescu, scrise în colaborare, menţionăm:

The quantum effects of electromagnetic fluxes, S Olariu, II Popescu, în Reviews of Modern Physics 57 (2), 339, 1985;
Accelerated emission of gamma rays from the 31-yr isomer of 178 Hf induced by X-Ray irradiation, CB Collins, F Davanloo, MC Iosif, R Dussart, JM Hicks, SA Karamian ş.a. în Physical review letters 82 (4), 695, 1999;
The coherent and incoherent pumping of a gamma ray laser with intense optical radiation, CB Collins, FW Lee, DM Shemwell, BD DePaola, S Olariu, II Popescu, în Journal of Applied Physics 53 (7), 4645-4651, 1982.

Vezi şi articolele noastre despre ingineri şi inventatori români si despre ştiinţa românească.

Ianache Văcărescu

Enache sau Ianache Văcărescu (?-1714) a fost un mare dregător din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). A fost ucis de turci la Constantinopol, împreuna cu domnul şi fiii acestuia. Dregătorul provenea dintr-un neam de boieri munteni. În 1685, Ianache Văcărescu a ocupat funcția de postelnic în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino, iar între anii 1688 şi 1690 a fost vătaf de copii de casă la curtea domnească.

Odată cu domnia lui Constantin Brâncoveanu a început ascensiunea pe scena vieții politice, întrucât domnitorul a avut încrederea de a-l însărcina cu diferite misiuni diplomatice. În timpul domniei lui Constantin Brâncovean, Ianache Văcărescu a fost „căpitan de lefegii” (1691-1694), agă (1695 – 1706), paharnic (1707 – 1710). Continuă să citești Ianache Văcărescu

5 motive de a proteja pădurea

Pădurile – plămânii pământului, se spune. Fără păduri, suntem ca fără de oxigen, deci e foarte important să învățăm să le protejăm, să le îngrijim, să le prețuim, pentru a ne asigura viața pe pământ.

Mai jos, v-am pregătit cinci motive de a proteja pădurea:

1. Pădurea furnizează oxigen pentru toate organismele vii de pe pământ și în același timp, absoarbe bioxidul de carbon, care este atât de nociv pentru sănătate și astfel, contribuie la reducerea poluării.

Continuă să citești 5 motive de a proteja pădurea