Veșnicia s-a născut la… Valea Mare, Fărăoani

Mai exact, în sufletul unei femei-enciclopedie, care a înrădăcinat adânc în inima ei tainele românescului de cândva – tradiție sfântă la loc de icoană.

Lăsând la o parte grijile de toamnă, echipa EduSoft și-a permis să-și delecteze sufletele cu plăcerea unei călătorii frumoase la Valea Mare, comuna Fărăoani – o localitate parcă ruptă din Transilvania, cu gospodari adevărați, unde tradiția persistă în fiecare centimetru de materie vie și nevie. Aici am stat de vorbă, ca între prieteni, cu o doamnă deosebită, Felicitas Farcaș-Lohan, parcă mereu prinsă în hora istoriei românești – tumultoasă – dar cu o comoară neștirbită, păstrată și păzită asemenea unui prunc la patul căreia mama îi veghează somnul dulce.

farcas5
Continuă să citești Veșnicia s-a născut la… Valea Mare, Fărăoani

Doi români speciali sunt… italieni

eu si stE o zi oarecare, ce decurge banal, dar nu plictisitor, căci, fără vreun motiv anume, se joacă în atmosferă o energie pozitivă. Vremea încruntată din ultimul timp pusese măști posace pe chipul tuturor. Dar iată, soarele s-a deșteptat din hibernare, și-a apărut pe cer ca un copil buimac, care cere mâncare. Uite-așa băteau razele-n geam, ca un prichindel pus pe șotii, ce te orbește cu lumina de la lanternă, făcându-ne pe noi, bieții posaci, să intrăm în jocul lor vesel, dezmorțindu-ne gândurile.

De după fereastră îmi bătea în ochi soarele, iar de după ușă îmi bătea în ureche o aglomerare de voci, din care se deslușeau tot mai clar râsete. Și deodată, biroul solitar se umplu de oaspeți voioși! Doi domni necunoscuți pășiseră cu familiaritate pragul, oprindu-și privirea în zâmbetul meu curios. Aveam să cunosc unii dintre cei mai speciali români: doi italieni!

Pesemne că vestita frumusețe a româncelor nu i-a cruțat nici pe ei, ci i-a făcut protagoniștii unui fel de „Ia-ți, mireasă, ziua bună/ De la”… propria țară! Urmându-și alesele inimii până la Bacău, fiii adoptivi ai patriei noastre învață zi de zi să fie români, aflându-se în toiul aventurii lor.

Continuă să citești Doi români speciali sunt… italieni

Priviți la doi îndrăgostiți: Bacovia și Poezia

bacovia-6Pe note stau silabe – cercei pe portativ.

În frac, stau siluete slabe, în față – un dirijor naiv.

Toamna este epopeea lui Bacovia – poetul oriental pe maluri de Dunăre, unul îndrăgostit de violetul lumii. Toamna îi fusese casă, din plumb își făcuse masă, iar funza făcută sul îi era țigară. Zi și noapte fumase gânduri, iar într-una din ele murise, ca să se nască iar. Tot într-un moment tomnatic, în inimile fiecărui român.

La data de 25 octombrie, 2015, această resuscitare i s-a datorat Asociației non-guvernamentale „Cireșarii”, având membri de la 4 la 84 de ani, cărora, cu eforturi comune, alături de pictorul băcăuan Toni, le-a reușit să transforme o zi obișnuită într-una de elogiu geniului.

Continuă să citești Priviți la doi îndrăgostiți: Bacovia și Poezia

Ideea mea pentru Bacău

Albert Camus spunea „O cale la îndemâna oricui de a face cunoştinţă cu un oraş este să încerci să afli cum se munceşte în el, cum se iubeşte şi cum se moare.” Parafrazând ce a spus Camus, a vedea cum funcţionează rotiţele unui oraş, înseamnă a-i cunoaşte profunzimile, a-i vedea viaţa care curge în mod obişnuit dincolo de cortină, dincolo de imaginea publică care i se face. Când pătrunzi în mecanismul său, abia atunci poţi veni cu o idee de schimbare care să puncteze clar necesităţile de bază ale cetăţenilor.

Oxana Morari, în Bacău
Oxana Morari, în Bacău

Continuă să citești Ideea mea pentru Bacău

„Când faci artă, te joci”

20151022_114511De la prima ediție, 1991, Saloanele Moldovei continuă să fie cea mai sigură punte de comunicare cultural-artistică pentru două centre românești importante, Bacău – Chișinău, ce respiră prin faima ceramicii și a lutului ars.

Maeștri distinși, devotați frumosului de la București, Chișinău și Iași s-au strâns la Bacău, într-o zi de octombrie, când soarele amplifică rugina frunzelor și mirosul de fructe coapte pe fundal colorat autumnal.

De la orele 10:30, Muzeul de Artă din Bacău, Galeriile „Frunzetti” și Muzeul de Istorie au găzduit un vernisaj de expoziții fantastice, 364 la număr, născute pe ambele maluri ale Prutului.

[timed-content-client show=”0:15:1000″ hide=”1:15:10000″ display=”div”]Invită-ne la telefon 0728882288, dacă vrei să scriem și despre evenimentul pe care îl organizezi tu.[/timed-content-client]

Continuă să citești „Când faci artă, te joci”

EduSoft participă la șezătorile de altă dată – ie cu parfum de veșnicie

Am lăsȘezătoare EduSoftat grijile acasă, ne-am luat tradițiile în desagă și am pășit pragul unei lumi de altă dată, cu Feți Frumoși și Ilene Cosânzene.

Suntem întâmpinați cu alai la șezătoarea satului, acolo unde fuiorul își așteaptă mâinile harnice care să-l învârtă de zor, iar ia țesută cu dăruire de cele mai iscusite gospodine ale satului se vrea brodată pentru zile de sărbătoare.

Am regăsit o șezătoare în Bacău (la care echipa Edusoft și doamna Cătălina Boronea) au fost printre organizatori, o imagine ce pare a fi ruptă de realitatea zilelor noastre, dar, am o veste bună, țesutul și brodatul sunt încă la modă, ba păstrate cu sfințenie.

Țesături fine sau dimpotrivă pânze rigide sunt îmblânzite și îmbrăcate în veșnicie de mâinile dibace ale doamnelor deosebite Felicitas Farcaș-Lohan, Iulia Georgescu, dar și alte colaboratoare, ce țes tradiția seculară a acestui neam și-o înveșnicesc în ii, catrințe și bundițe fermecate, ce nu lasă fetele nesărutate.

Continuă să citești EduSoft participă la șezătorile de altă dată – ie cu parfum de veșnicie

Lucrarea poporului român asupra lui însuși

Revolutia de la 1848 http://jurnalul.ro/stiri/observator/1848-anul-revolutiei-visului-romanesc-128756.html
Revolutia de la 1848 http://jurnalul.ro/stiri/observator/1848-anul-revolutiei-visului-romanesc-128756.html

Dorința de schimbare i-a determinat pe români să lupte întotdeauna. Și-au dorit unitate, modernitate și independență și au încercat să le obțină cu orice preț. În cazul Revoluției Pașoptiste, scopurile pe care doreau să le atingă românii erau unirea într-un stat independent a Moldovei cu Țara Românească, recunoașterea națiunii române din Transilvania, realizarea statului unitar român și unirea ținuturilor românești aflate sub dominația Imperiului Habsburgic. Continuă să citești Lucrarea poporului român asupra lui însuși

Pasăre

Porumbel alb

Primește-l, cerule!
Zboară!
Lasă vântul să-ți înfoaie aripile
Și zboară, porumbelule!
Simte, viața-ți curge prin vene.
Lasă libertatea să-ți umple plămânii!
Vezi? Norii dansează alături de tine.
Uite! Soarele a încetat să suspine.
Bolta și-a deschis brațele, pasăre!
Toate îți fac ție bine.
Păstrează-l, cerule
Și…
Trimite-l doar de am nevoie de îngeri…
Elena Golăi