TicTacWhere – aplicația care te îndrumă oriunde ai fi

TicTacWhere este o aplicație dezvoltată de mine care îți poate face trasee între oricare două puncte, astfel utilizatorul fiind scutit de a mai consulta o hartă.

where1 where2

Un exemplu din viața de zi cu zi: ești întru-un oraș străin, îți parchezi mașina și te îndepărtezi considerabil de ea. Peste jumătate de oră îți dai seama că ai uitat unde ai parcat…acum nu mai e cazul! Când parchezi poți deschide GPS-ul, îți găsești locația și o memorezi. Mai târziu, îți găsești din nou locația și astfel poți găsi un drum până la mașină. Și nu numai! Îi poți trimite unui prieten locația ta, acesta să o introducă în aplicație și astfel vă puteți întâlni mult mai ușor.

QRWhere

Click aici pentru a descărca aplicația TicTalkDrive cu care puteți trimite mesaje în timp ce sunteți la volan cu ajutorul vocii! Aplicația TicTacWhere poate fi descărcată de mai jos sau cu ajutorul QR code-ului de mai sus!

Ștefan Ionescu

Transilvania

Transilvania este o provincie istorică din centrul României. Într-un sens mai restrâns, sub acest nume se înţelege teritoriul cuprins între Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Munţii Apuseni, adică Ardealul (inclusiv Câmpia Transilvaniei).

Piata_Unirii_Cluj-Napoca
Cluj

În accepţiune mai largă, Transilvania cuprinde un teritoriu de 102.000 kmp, adică, pe lângă teritoriile amintite, şi Banatul, Crişana, Maramureşul şi Oașul. Transilvania a constituit o parte însemnată a Daciei dinainte de stăpânirea română. Aici a locuit o mare parte a populaţiei daco- romane în timpul valurilor de populaţii migratoare şi a fost leagănul de formare a poporului român.

În sec. IX-X existau în Transilvania mai multe formaţiuni politice („ţări”, voievodate), dintre care izvoarele scrise le pomenesc pe cele din Banat, sub conducerea lui Glad, din Crişana sub conducerea lui Menumorut şi din Podişul Transilvaniei sub conducerea lui Gelu romanul (Blacus). Deşi cucerită de statul feudal ungar (sec. XI-XIII), Transilvania a continuat să-şi păstreze însă forma de organizare în voievodat, cu o relativă largă autonomie (de ex. la sfârşitul sec. XIII şi în sec. XIV).

Continuă să citești Transilvania

Învățământul românesc

În România au dreptul la învăţătură toţi cetăţenii ţării indiferent de origine socială, sex, apartenenţă politică sau religioasă şi fără alte îngrădiri care ar putea constitui nerespectarea drepturilor omului. Învăţământul general obligatoriu este de 8 clase. Învăţământul de stat are un caracter deschis, fiecărui cetăţean asigurându-i-se accesul la toate gradele şi formele de învăţământ şi este gratuit. Statul sprijină material, cu precădere, pe elevii şi studenţii care obţin rezultate foarte bune la învăţătură şi dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor în domeniul unei profesiuni.

Continuă să citești Învățământul românesc

Iași

Date generale şi istorice

Iaşi este un municipiu, reşedinţa judeţului Iaşi, având 290422 locuitori şi fiind situat în zona de contact a Podişului Central Moldovenesc cu Câmpia Moldovei, la 35-150 m altitudine. Iaşi este cel mai mare centru urban din Moldova şi unul dintre cele mai importante centre industriale şi social-culturale din România, oraşul Iaşi se află pe vatra unor aşezări ce s-au suprapus, în toate epocile, începând din paleolitic. Documente istorice menţionează Iaşii ca târg în a două jumătate a sec. XIV, că punct de vamă în 1408 şi ca oraş în 1415; în 1434 este menţionată şi o curte domnească. Din sec. XV până în anul 1859 (când Moldova se uneşte cu Muntenia), oraşul Iaşi a fost capitala Moldovei, istoria sa zbuciumată înscriindu-se cu pagini de o deosebită importanță în istoria naţională a României. Oraşul este atacat, prădat, suferă stricăciuni mari din partea turcilor, tătarilor, cazacilor, polonilor în anii 1538, 1577, 1616, 1650, 1686, 1821. De asemenea, istoria oraşului este marcată şi de acţiunea distrugătoare a multor incendii (1776, 1822, 1827, 1838, 1844). În 1806 a fost introdus iluminatul public cu felinare, iar în 1833 s-a început acţiunea de pavare a străzilor şi construirea de mari edificii publice.

Continuă să citești Iași

Folclorul românesc

Generalitati

Traditia culturii populare isi are radacinile in cultura traco-iliro-dacica si s-a diversificat de-a lungul secolelor, prin contactul cu arta si civilizatiile greco-romana si bizantina. Si in epoca moderna persista o serie de elemente de cultura populara.

Arhitectura

In arhitectura – arta sculpturii in piatra si lemn.

Olaritul

oua_pictateOlaritul isi are originea in ceramica vechilor culturi descoperite pe teritoriul patriei noastre, careia i s-au adaugat elemente greco-romane, bizantine si orientale, mai cu seama in ceramica emailata-peste 200 de centre in Oltenia (Horezu) si Corund (Transilvania);

Tesaturile decorative

Tesaturile decorative, in care un loc aparte il detine celebrul motiv al „arborelui vietii” (in Moldova si Maramures), apoi motivele florale si zoomorfe (in Oltenia si Muntenia);

Costumul popular

Costumul popular (mentionat pe Columna lui Traian, apoi pe monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi) impresioneaza prin tinuta (simpla si dreapta), ornamente (cusaturi, broderii, stilizari), colorit (alb, negru, rosu), compozitie si material (tesaturi din bumbac, in, canepa). Vezi Portul popular românesc.

Pictura pe lemn si sticla

Pictura pe lemn si sticla prezinta in exclusivitate teme religioase.

Muzica populara

Muzica populara (vocala, instrumentala sau vocal-instrumentala) este bine reprezentata de doina (cantec de dor si jale), bocet, cantecul de leagan, de nunta, colinde, balade; unele obiceiuri apartin genului dramatic (Paparudele, Jocul cu capra, Jocul cu ursul, Cerbul). Vezi și Muzica românească.

Dansul popular

Dansul popular, bine ritmat si alert, are doua ramuri:
– dansul ritual (Calusarii);
– dansul distractiv (hora, sarba, alunelul);

Umorul si sezatorile

Umorul, spiritul critic si moral isi gasesc intruchiparea in creatia paremiologica (bancuri); sezatorile din lungile seri de iarna, obicei specific poporului roman, au fost de-a lungul veacurilor locurile in care s-au plamadit minunatele povesti populare.

Vezi și

Protecția mediului și rezervații naturale

Protecţia mediului
Ca în toată Europa, şi în România peisajul geografic, în general, şi compoziţia floristică şi faunistică, în special, au suferit influenţa multimilenară a omului. Există însă multe arii, mai extinse sau mai rastrânse, unde componentele mediului natural s-au păstrat într-o măsură mai mare, permiţând supravieţuirea unor animale, plante sau asociaţii vegetale. Încă din secolul trecut, oamenii de ştiinţă s-au preocupat de ocrotirea naturii, a speciilor de plante şi animale. Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, existentă pe lângă Academia Română, a acţionat în mod energic şi a reuşit să obţină legiferarea şi delimitarea a numeroase rezervaţii naturale şi monumente ale naturii, precum şi a unui parc naţional.

Continuă să citești Protecția mediului și rezervații naturale

Hidrografia României

Reţeaua hidrografică a României se înscrie printre cei mai importanţi factori generatori de turism, cu un foarte ridicat potenţial ce oferă condiţii optime de recreere şi agrement.

Pentru România, Dunărea reprezintă o componentă esenţială a naturii locurilor, a vieţii trecute şi prezente a populaţiei riverane şi a istoriei poporului nostru, ca şi a reţelei de râuri a ţării.

Delta Dunării
Delta Dunării

În afară unor mici râuri tributare Mării Negre, întreaga reţea hidrografică a ţării este colectată de Dunăre, formând o adevărată aureolă în jurul cununii Carpaţilor, de unde, de altfel, izvorăsc, cu excepţia Siretului şi Prutului, toate râurile ce udă teritoriul României.

Principalele râuri ale României (după lungimea cursurilor de pe teritoriul ţării) sunt: Prut – 742 km, Mureş – 761 km, Olt – 615 km, Siret – 559 km, Argeş – 344 km, Jiu – 331 km, Râul Buzău, – 302 km, Jijia – 275 km, Râul Bistriţa – 290 km, Râul Bârlad – 207 km, Dâmboviţa – 286 km.

Continuă să citești Hidrografia României

1 decembrie 1918

1dec1918_Alba_Iulia
1 Decembrie 1918, Alba-Iulia

1 decembrie 1918 este dată la care a avut loc Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia, moment în care s-a realizat Unirea Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei de nord cu România, realizându-se idealul românilor din toate timpurile, crearea statului naţional unitar român. Ziua de 1 Decembrie este Ziua naţională a României, din 1990.

Vezi Primul război mondial ,Istoria românilor, Revoluția din 1848 în Țările române!