Războiul de Independență

"Atacul de la Smârdan"(fragment) de Nicolae Grigorescu
„Atacul de la Smârdan”(fragment) de Nicolae Grigorescu

(1877-1878) Război împotriva turcilor, care a avut drept consecinţă recunoaşterea pe plan internaţional a României. Ca urmare a necesităţii istorice şi în împrejurările favorabile create de răscoalele din Bosnia şi Herţegovina (1875), Bulgaria (1876) şi declanşarea unui război ruso-turc (1877), România şi-a proclamat independenţa de stat la 9 Mai 1877 (9/21 mai). Conform convenţiei româno-ruse din 4/16 apr. 1877, armata rusă a trecut prin România şi a ocupat linia Dunării, până la Olt, iar Armata română a fost concentrată în Oltenia de S.


Bătălia de la Plevna
În iunie, trupele ruseşti au trecut Dunărea, începând operaţiunile militare pe teritoriul Imperiului Otoman. Rezistenţa lui Osma-Pașa la Plevna a ocupat ofensiva rusă, determinând, la cererea Rusiei, participarea armatei române la război cu diviziile 3 şi 4 şi o divizie de rezervă, având un efectiv total de 38.000 de oameni şi 108 tunuri. După lupte grele, în care armata română, cu preţul unor mari sacrificii, a cucerit reduta Griviţa 1 (30 august/11 sept. 1877), Cetatea Rahova (9/21 nov. 1877), Plevna a fost silită să se predea, prin eforturile unite ale trupelor ruso-române la 28 nov./10 dec. 1877. Căderea Plevnei a dus la precipitarea evenimentelor militare. Trupele române asediază Vidinul, iar cele ruse se îndreaptă spre Constantinopol, în apropierea căruia ajung în ianuarie 1878.

După cucerirea oraşelor Filipopol şi Adrianopol, Turcia cere armistiţiu (23 ianuarie / 4 febr.). Participarea armatei române în războiul din 1877-1878, rolul şi contribuţia să militară la victoria finală s-au bucurat de aprecierea elogioasă a multor istorici, comandanţi militari, oameni politici, ca şi majoritatea publiciştilor contemporani. Independenţa de stat a României a fost recunoscută pe plan internaţional prin pacea de la San Stefano şi prin Congresul de la Berlin.

În acelaşi timp, prin Tratatul de Pace de la Berlin, s-a restabilit autoritatea statului român asupra Dobrogei – străvechi teritoriu românesc, ce fusese cotropit de turci în 1417. Concomitent, cele trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail şi Bolgrad), care fuseseră restituite Moldovei în 1856, sunt anexate, din nou, de Rusia. Independenţa de stat, dobândită în 1877-1878, urmare firească a evoluţiei societăţii româneşti, consfinţită prin sângele vărsat pe câmpul de luptă, a impulsionat lupta poporului român pentru eliberarea teritoriilor sale naţionale de sub stăpânire străină şi desăvârşirea statului naţional unitar, a creat condiţii favorabile pentru valorificarea potenţialului material şi uman al ţării, pentru afirmarea ei în mod suveran pe arena internaţională.

Vezi si 1 decembrie 1918, Istoria românilor, Primul Război Mondial, Mihai Viteazul!


Posted

in

,

by