Poznan – o a doua casă

poznan-983563_640Viața e un amalgam de trăiri, ce au un scop precis: acela de a ne face să evoluăm sau să cădem de pe piedestalul pe care eram poziționați la un moment dat. În fiecare zi ne întâlnim cu situații inedite care depind în totalitate de priceperea noastră de a le controla și de a învăța. Fiecare lucru care ni se întâmplă are menirea de a ne contura noi perspective, de a ne maturiza și de a picta viața în noi culori.

Totul a început cu ideea de a obține o bursă erasmus. Cât ai zice pește examenul a fost dat și trecut, biletele de avion au fost cumpărate și iată-mă ajunsă în orașul Poznan, din vestul Poloniei. Ce e dificil când ajungi pe meleaguri străine? Să zicem acomodarea, care diferă de la o persoană la alta. Poate să dureze o săptămână, două sau toată șederea ta acolo. Dar dacă nu vrei să-ți irosești una dintre cele mai importante experiențe din viața ta, ia-ți inima în dinți și lasă-te purtat de necunoscut.

În ceea ce mă privește acomodarea a ținut doar o singură noapte. Nu voi uita prima zi în care, obligată de nevoile primare, am fost nevoită să-mi scot capul din nisip și să mă aventurez în noul oraș, în căutarea unui supermarket. Este un oraș grijuliu atât cu băștinașii cât și cu vizitatorii. Dacă te vede singurel și puțin timorat, te învăluie în mrejele lui și brusc te simți ca acasă. Străzile largi, curate și decorate fiecare cu câte o panglică verde de iarbă, clădirile cu un aspect al secolului al XIX-lea, lipsa patrupedelor care să mișune adulmecând mirosul din geanta ta, totul te îmbie să te simți în largul tău, ce-i drept diferit de acasă.

Aici accentul cade pe natură. La fiecare pas vei întâlni parcuri amenajate și mici păduri care conferă locuitorilor o oază de liniște, dar și de sănătate. Nu mică mi-a fost mirarea când am descoperit patriotismul de care dau dovadă polonezii față de istoria lor. Polonia este statul care și-a pierdut vârful conducerii într-un mod șocant și misterios. În 2010 avionul prezidențial, care avea la bord pe lângă președintele țării și soția acestuia, încă 96 de persoane ce ocupau poziții înalte în stat, s-a prăbușit în apropierea aeroportului militar Smolensk.

La patru ani de la accident încă mai poți citi durerea în ochii lor, o durere care i-a făcut mai uniți și mai apropiați de valorile naționale. Oferă o atenție deosebită înaintașilor, aici putând vizita numeroase muzee cu un aspect de invidiat. Amintesc doar muzeul autorului cărții Quo Vadis?, Henryk Sienkiewicz și poetul național Adam Mickiewicz.

Am întâlnit oameni calzi, zâmbitori, dispuși să se oprească din activitățile lor pentru a te ajuta. Chiar dacă din punct de vedere al limbii, nu reușești să te înțelegi cu ei, găsesc repede alte soluții pentru a-ți veni în ajutor. Cum ar fi, să-ți deseneze traseul pe care trebuie să-l urmezi pentru a putea ajunge la locul dorit.

Au fost patru luni în care am încercat lucruri străine până atunci. Nu voi uita primele ore de echitație, în care, cu sufletul cât un grăunte am escaladat ditamai muntele de cabalină, aparent fioroasă, dar în realitate atât de blândă și pașnică.

Nu voi începe prin a detalia bairamurile la care am participat. Nu, oamenii știu să se distreze indiferent de loc  sau de origini. Ceea ce m-a impresionat și mi-a schimbat viziunea asupra realității a fost mediul academic. Am avut privilegiul să studiez la una dintre cele mai bune Universități din Polonia, Universitatea Adam Mickiewicz. Pe lângă multele programe de studii pe care studenții le pot alege, există și limba română. Da, într-un colț al Poloniei tinerii au posibilitatea să studieze limba noastră maternă. Iar dacă i-ai vedea cum vorbesc și cum scriu cu siguranță ai fi de aceeași părere cu mine: stăpânesc limba mai bine decât unii connaționali de-ai noștri.

Aici, dincolo de toate,  am învățat ce înseamnă relația dintre un profesor și student. Nici o urmă de superioritate! Profesorul și studentul sunt doi prieteni care se întâlnesc regulat pentru a face schimb de idei și de experiențe. Studenții și profesorii formează o adevărată familie. Îți sunt puse în valoare capacitățile tale de interpretare a unui text beletristic, iar noțiunile învățate sunt raportate la experiența de viață a fiecăruia.

După ce termini de cutreierat în lung și în lat Poznanul, ai posibilitatea să vizitezi alte orașe din Polonia, dar și să treci granița și în doar 5 ore de mers cu autocarul să poposești în Berlin.

Berlin (4)

Dacă la început totul era necunoscut și voiam să ajung cât mai repede acasă, după patru luni petrecute în Poznan, perspectiva s-a schimbat. Mai aveau puțin și mă trimiteau acasă cu potera. Poznan a devenit o a doua casă pentru mine, unde mi-am făcut prieteni pentru o viață, și unde m-am maturizat. Sper să revăd din nou locul care mi-a devenit atât de drag și oamenii pe care i-am întâlnit.

Mihaela – Ștefania Puțeanu


Posted

in

,

by