Ion Buzdugan (născut Ivan Alexandrovici Buzdâga) s-a născut pe 9 martie 1887 la Brânzenii Vechi, județul Bălți, în Imperiul Rus. A fost un folclorist, poet, publicist și traducător român din Basarabia, membru și secretar al Sfatului Țării. Ion Buzdugan a fost un poet important al Basarabiei și un mare patriot.
Dacă obținerea independenței acestei provincii românești (de la 24 ianuarie 1918) poate fi socotită opera sa de obște, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă nu s-ar fi putut face fără intervenția puternicei personalități a lui Ion Buzdugan.
Născut într-o familie de țărani răzeși, Ion Buzdugan a studiat agronomia la Nijni Novgorod, literele și dreptul la Universitatea din Moscova și a absolvit seminarul pedagogic de la Camenița. Fiind ofițer în armata rusă în timpul Primului Război Mondial, Ion Buzdugan a dat în vileag încercarea de asasinare a regelui Ferdinand pe care o pregăteau militarii ruși în forfota bolșevică de la Socola.
În 1917 – 1918, Ion Buzdugan devine unul din fruntașii mișcării naționale din Basarabia. În calitate de secretar al Sfatului Țării la 27 martie 1918, Ion Buzdugan semnează Actul Unirii Basarabiei cu România.
Proclamând Unirea, el ținea mâna dreaptă pe Biblia lui Șerban Cantacuzino, pentru a dovedi, în modalitatea sacră a jurământului, latinitatea limbii pe care o vorbeau deopotrivă românii din stânga și din dreapta Prutului. După Unire și-a luat licența în drept la Universitatea din Iași, susținându-și doctoratul în economie politică la Universitatea din Cernăuți.
Unul dintre cei mai importanți poeți și traducători români
Fiind deputat de Bălți în Parlamentul României pe parcursul a 14 ani, din 1918 până în 1932, membru al Guvernului (subsecretar de stat la Industrie și Comerț), Ion Buzdugan a contribuit substanțial la prosperarea economică și culturală a orașului și județului Bălți. Ion Buzdugan, numit cu pietate de către Nicolae Iorga „excelent român”, este autorul a mai multor volume de versuri.
În spectrul vast al activității sale politice și culturale se înscrie și colaborarea lui Ion Buzdugan la multiple publicații din Basarabia, cât și din întreaga țară: „Sfatul Țării”, „Moldova de la Nistru”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul literar”, „Neamul Românesc”, „România”.
Din numărul imens de versuri ale poetului se desprinde și oda orașului Bălți-„Cetatea Bălților”-publicată în „Almanahul orașului și județului Bălți”. În 1940 se refugiază la București unde a locuit în cartierul Vitan, pe strada Vlad Judetu. În anii postbelici, când tot mai mult i-a fost marginalizată creația literară, se ocupă de traduceri.
Rămâne unul dintre cei mai importanți tălmăcitori ai lui Alexandr Pușkin și Serghei Esenin și cel dintâi traducător al poeților simboliști ruși: Valeri Briusov, Konstantin Balmont, Aleksandr Blok. Îmbolnăvindu-se grav, a fost internat la Institutul Oncologic (Filantropia) din București. Se stinge din viață la 27 ianuarie 1967.
Ștefan Domnițeanu
Articole înrudite:
Românul, rector al Universității din Cluj, care scria în periodicele maghiare. A contribuit la apropierea dintre români și unguri
Sculptorul care a impresionat o lume întreagă cu basoreliefurile și busturile simbol din istoria României pe care le-a creat
Artistul român care a impresionat prin forță și expresivitate. A lucrat în piatră și bronz statuile lui Ion Creangă, Mihail Sadoveanu și Nicolae Iorga
Pictorul român ostragizat de comuniști care a pictat palatele regale și a renovat catedrala ortodoxă din Chișinău
Pictorul influențat de academism care a practicat miniatura. A impresionat prin desenele pentru bancnote, dar și prin basoreliefuri
Sculptorul român care a creat capul lui Iisus Hristos din Rio de Janeiro, considerat cel mai mare simbol al creștinismului din lume
Pictorul de biserici care a renunțat la artă de dragul iubirii
Pictorul care a suferit de foame pentru artă. Este considerat unul din cei mai importanți reprezentanți ai postimpresionismului românesc
Pictorul cu tendințe impresioniste care a organizat Muzeul Național de Artă și Galeria Națională
Ștefan cel Mare, domnul care a învins mari regate și a câștigat respectul întregii Europe
Sculptorul care a creat lucrări atât pentru Casa Regală, cât și pentru regimul comunist. Operele sale impresionează și în prezent
Sculptorul care a refuzat să îi facă bustul lui Nicolae Ceaușescu. Este creatorul cunoscutei tabere de sculptură ”Măgura”
Sculptorul care a creat monumentele eroilor din primul Război Mondial. Lucrările sale au fost cumpărate de instituții de stat din România și străinătate
Poetul care a sculptat în bronz busturile lui Emil Racoviță și Baba Novac