Dezertor din lagărul comunist, cartea cea mai recentă a inginerului Paul-Lucian Letzner, nu și ultima – bănuim că va mai scrie – se adaugă celorlalte şase volume de proză (Și diavolii mor cândva, Jertfa uitată – Haiducii Dobrogei, Jurnal de destin, Meșterul Manole redivivus (Mănăstirea Chiajna-Giuleşti), Povești luate de ape (Ada Kaleh), Taina strămoșilor) cu ajutorul cărora autorul consideră că-și va plăti datoriile morale față de România, din care a fost nevoit să evadeze în lumea liberă, pentru a-și împlini destinul pe care l-a visat încă din copilărie.
Noutatea producției editoriale după decembrie 1989 a fost, fără îndoială, apariția unui mare număr de cărți document și confesive, nonficționale sub toate formele: memorii, jurnal, corespondență, evocări, interviuri etc. După cum sugerează și titlul, Dezertor din lagărul comunist este o carte de memorii, specie a literaturii autobiografice, în care evenimentele istorice sau de altă factură sunt evocate având ca sursă observațiile, trăirile și experiențele personale ale personajului principal, Paul Brand, narator-martor identificabil cu autorul. Pentru a-și spune povestea vieții sale și, indirect, povestea unei istorii, mai exact a celor aproximativ 50 de ani de dictatură comunistă din România postbelică, autorul folosește ca pretext jurnalistic interviul.
Pentru a crește rentabilitatea cotidianului bucureștean „Tribuna realității”, redactorul-șef Niculae Negoiu îi facilitează adjunctului său, Titel Cimpoeru, posibilitatea de a merge în Germania, pentru a lua un interviu unui autor necunoscut, de origine română, care a scris cartea Viața nu-i pe placul orișicui.
Reporterul este conștient că, pentru a scoate ziarul din criză, interviul pe care-l va publica va trebui să ofere cititorilor ceva inedit, interesant, semnificativ, incitant, cu singura condiție ca intervievatul să-i ofere răspunsuri clare, convingătoare, la fiecare întrebare adresată, convins fiind că acesta deține informațiile de care are nevoie. Profitând de competența și de proeminența interlocutorului, jurnalistul folosește interviul cu formă liberă prin care interlocutorul este invitat la răspunsuri deschise. Prin întrebări inspirate și incitante, Titel Cimpoieru îl determină pe intervievat să spună ceea ce va interesa publicul.
Cele mai multe dintre capitolele cărții recompun traseul existențial al eroului nonficțional, pornind de la observațiile și experiențele dramatice strict personale (Fuga în Spania, Drumul spre Germania, Armata salvării, Pe mare, Primul șomaj, Inginer PIF pentru instalații chimice, Inginer PIF pentru turbine industriale de vapor, Asistent tehnic al directorului general, Al doilea șomaj, Inginer PIF pentru termocentrale etc.)
Astfel, narând evenimentele la care a fost martor și participant direct, personajul exponențial al cărții, Paul Brand, alias Paul Lucian Letzner, parcurge un drum de inițiere, asemenea eroilor din basme sau din scrierile numite bildungsroman, în scopul formării personalități sale, sub acțiunea educației primite în familie, în liceu, la Academia Navală din Constanța și a experienței dobândite prin confruntările cu evenimentele neprevăzute, dar asumate, pentru împlinirea visului de a ajunge în Germania și a trăi într-o lume liberă. Confruntat în școală cu un mod absurd de educație, trăind într-un sistem totalitar, îndreptat împotriva ființei și ființării umane, într-o lume a dezordinii totale impuse de aşa-numitul comunism, într-un univers patronat de demonul Răului, al dezordinii, aidoma lui Harap-Alb, decide să-și asume misiunea restabilirii ordinii pierdute, folosind ca revoltă supremă dezertarea din infernul comunist.
Probele prin care trece sunt menite să-l maturizeze, să-l deprindă cu situații pe care le poate întâlni şi domina mai departe, pe parcursul vieții. A înfruntat cu mult curaj pericole şi umilințe, dar fără a se lăsa umilit, trădări din partea unor semeni de diferite naționalități, nesiguranța zilei de mâine, ostilitatea unor funcționari din țările pe unde a trecut, ispitele amoroase ivite în drumurile sale, dar niciodată nu s-a plecat sub povara unui destin ce părea, uneori, a-i fi potrivnic. Ba, mai mult, rătăcirile pe drumurile întortocheate ale emigrării, au constituit și un mod de cunoaștere, de experiență umană și redescoperirea de sine. Pentru tânărul Paul Brand, aflat la răscruce de drumuri, dezertarea dintr-un spațiu concentraționar a reprezentat soluția eliberării, prin puterea de a alege o cale riscantă, dar care în final îl maturizează și îl face să înțeleagă rostul său în lume.
Într-o carte în care eul vorbește despre sine ca și cum ar vorbi despre altul, nu lipsesc paginile de informații geografice, istorice, precum și cele de comentarii morale și spirituale. Cele mai multe sfaturi morale, adresate, de regulă, tinerilor, și formulate în maniera unor maxime, sunt fie insertate în structura evocărilor, fie sintetizate în motourile care însoțesc cele mai multe capitole.
Cartea de confesiuni Dezertor din lagărul comunist, propune un personaj, pe Paul Brand, alias Paul Lucian Letzner, ce poate constitui un model de moralitate, de altruism, de spirit justițiar, de dorință ardentă de a se perfecționa continuu, de loialitate și patriotism față de țara care l-a ivit în lumină model de care lumea contemporană românească are atâta nevoie.
Daniel Nicolescu
Articole înrudite:
Anatol E. Baconsky
Pe culmile disperării 🙂
Cezar Papacostea – un important filolog clasic român
„Jurnalul lui Bridget Jones” de Helen Fielding
Iona – un simbol, nu o individualitate
Mircea Eliade – un istoric al religiilor de importanță mondială
Duminica la teatru – Moara cu noroc
3 martie – Ziua Mondială a Scriitorilor
Ion Creangă – povestitorul copilăriei noastre
Ioan Slavici – vocea satului ardelean
Sărbătoarea celor care seamănă lumină – Ziua Cărții și a Bibliotecarului
Călăuza – capodopera lui Andrei Tarkovski
Cititul: un hobby pe care îl poți lua cu tine oriunde
Paul Lucian Letzner – Fericirea vine cu ascensorul