Naşterea Maicii Domnului ̶ sărbătoare a alinării

Eu? Îndrăgostită iremediabil de atingerea suavă a soarelui de septembrie, ce-mi scaldă duios dimineţile reci… O bucurie nouă se zbate între malurile sufletului meu, purtându-mi grăbit paşii acestei zile de taină prin aerul spintecat de fiorii clopotelor vestitoare. Din înalt, frământări de aripi răspândesc ecouri ce mă deşteaptă din noaptea gândurilor mele. Sunt îngeri ce înalţă pe zâmbete de nori sfioase cânturi de laudă pentru aceea mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii.

În valuri de tămâie se împleteşte magia rugăciunii, întreaga suflare creştină veselindu-şi sufletul în celebrarea deschiderii unui destin sfânt  ̶  Naşterea Maicii Domnului. Tronuri cereşti şi domnii pământeşti tresaltă astăzi în imnuri de slavă şi rugăciune către Fecioara cea Neîntinată şi Preafericita Născătoare a Mirelui Ceresc.

Bucuria duhovnicească a naşterii Fecioarei cele Sfinte a răzbit în inimile celor ce L-au cunoscut pe Dumnezeu, aşa cum fericirea a răsărit în urma miilor de ani ce s-au scurs pe undele timpului în micul oraş Nazaret, ce primea atunci floarea binecuvântată a creştinătăţii. Făclii de lumină, parfum diafan de flori şi lacrimi de credinţă, toate o preamăresc pe cea plină de har, în pântecele căreia s-a zămislit sâmburele vieţii dumnezeieşti, spre a fi pildă de cinste şi nestrămutată smerenie nouă, oamenilor.

E 8 septembrie şi toamna modelează rătăcitor natura… Dar, totuşi, e primăvară! E o primăvară dulce a nădejdilor ce înfloresc în suflete şi a imnurilor ce înmuguresc pe buze izvorâtoare de slavă. Spiritul înfometat de speranţă, trupul încătuşat de neputinţă, sufletul robit păcatului îşi închină durerea către Mijlocitoarea robilor pământeşti în faţa tronului ceresc. Rugăciunea descătuşează suferinţa, glasurile creştinilor căutând cu sfială mângâiere, pace, ajutor, vindecare şi dreaptă îndrumare sub pavăza ocrotitoare şi binefăcătoare a Sfintei Fecioare Maria.
Orele dimineţii au inundat sufletul de evlavie, simţind cu bucurie creştinească cum Maica Domnului încă mai suflă biecuvântare peste noi…

Adelina-Mihaela Poenaru

Articole înrudite:

Poveste despre speranță Mama, începutul tuturor începuturilor Avem nevoie de ploaie ca să ştim că Dumnezeu nu ne-a uitat Mamă bună, mamă dragă În căutarea lui Dumnezeu Rugăciunea – fibra vie a fiecăruia dintre noi… Berzunți – liniștea care vorbește Mireasă? O fericire dureroasă… Tații noștri – eroii noștri Tata – scutul meu de apărare Fricile nu fac decât să ne amintească că suntem oameni Bunătatea. A fi sau a nu fi? Femeia învinge totul, apoi plânge Luptele tale te fac mai puternic