Mureș, un afluent al trecutului

raul_muresCaracteristici generale

Mureșul este cel mai mare afluent al Tisei, un  principal afluent al Fluviului Dunărea. Râul, care traversează orașul cu același nume,  izvorăște din masivul Hasmasul Mare, drenează Depresiunea Gheorgheni Rau, afluent stang al Tisei: 756km (dintre care 718,5km pe teritoriul Romaniei). Izvoraăște din masivul Hasmasul Mare, drenează Depresiunea Gheorgheni, traversează lanțul vulcanic (prin defileul Toplita-Deda), apoi Podișul Transilvaniei (de la nord-est la sud- vest) și nu în ultimul rând separa prin defileul Deva – Radna, Muntii Poiana Rusca de Muntii Apuseni.

Mureș este un râu care curge între România și Ungaria, marcând pe o porțiune de 22,3 km frontiera româno-ungară. Este considerat unul dintre cele mai semnificative râuri ale bazinului carpatic, întrucât lungimea cursului principal este de 789 km, din care 28.310 km2, respectiv 761 km sunt incluse în teritoriul României. Cei mai importanți afluenți ai Mureșului sunt  Târnava, Arieşul, Sebeşul, Cugirul şi Cerna.

Suprafața bazinului hidrografic este de 29.767 km2, ceea ce face ca acest bazin să prezinte bogate forme de relief, cum ar fi : munţi în proporție de 23%, dealuri şi podişuri 25% și câmpii într-o proporție mai mare, 52%, cu altitudini variind între 2500 m în Munţii Retezat şi sub 100 m în Câmpia Vestică.

Râul dispune de o gamă variată de specii de pești (crap, somn, caraş, ştiucă, mreana, scobar, clean, etc) ceea ce face posibilă practicarea pescuitului sportiv

Râul Mureș văzut de pe culmea Cioaca Tăutului din județul Arad (foto Mircea Rareș Ţetcu, Wikipedia)
Râul Mureș văzut de pe culmea Cioaca Tăutului din județul Arad (foto Mircea Rareș Ţetcu, Wikipedia)

Istorie

Istoricii susțin că încă din Antichitate, râul Mureș a reprezentat o cale navigabilă foarte intens folosită atât în scop comercial comercial, cât şi în scop strategic, devenind cu timpul o adevărată autostradă a zonei de la Nord de Dunăre. Primele informații menționate despre Mureș au fost făcute de Herodot în anul 484 Î. Ch., care îl numea râul Maris.

Între anii 101-102 și 105-105, perioada războaielor daco-romane, controlul pe râul Mureș era o strategie militară râvnită de armata romană pentru a avea un avantaj în fața geților. Astfel, la începutul celui de-al doilea război daco-roman, se spune că Traian împreună cu cavaleria formată din trupele Pannoniei Inferior ar fi trecut spre Sarmisegetuza, pe valea Mureșului. După ce Dacia a fost îngenuncheată, materiile prime transportate de pe meleagurile dacice spre Roma erau exportate pe calea apei. Mureșul a devenit cel mai important port fluvial civil al Daciei romane.

Legenda spune că, odată, trăiau un împărat și o împărăteasă care aveau împreună doi băieți. Cei doi fii semănau la fizic, dar la suflet erau total diferiți. Unul era aprig la mânie, Olt, iar celălalt, Mureș era o fire calmă și supusă. A izbucnit un război, iar tatăl lor, împăratul, a plecat cu oastea la război, dar de întors nu s-a mai întors. Crescând, cei doi băieți au plecat pe urmele tatălui ca să afle cumși-a găsit sfârșitul. Înainte de a pleca la drum, cei doi au mers la mama lor pentru a le da binecuvântarea. Aceasta s-a mâhnit în sufletul ei, că cee două odrasle urmau să se avânte în lume, dar, impresionată de inițiativa lor, le-a dat binecuvântarea, rugându-i să rămână mereu împreună și să nu se abată de la drumul lor.

mures si oltCei doi flăcăi i-au promis mamei că vor rămâne împreună, însă nic bine nu au plecat de acasă, că s-au și certat, iar Oltul a luat-o spre sud, iar Mureșul spre Nord. Mama lor, aflând de cearta lor, a plecat cu gândul să-i împace, dar de aflat nu i-a mai aflat. Cu trecerea timpului, mureșului i s-a făcut dor de fratele său și s-a întors spre sud ca să-l găsească. Zadarnică a fost căutarea, căci năvalnicul Olt nu a fost de găsit. Lacrimile mamei deznădăjduite i-au prefăcut în două râuri. Asemenea firilor lui, Oltul a devenit râul care spumegă alergând printre stânci, iar Mureșul își urmează cursul liniștit.

Mihaela Ştefania Puţeanu


Posted

in

,

by