Matei Marinescu – corifeu al ingineriei române

Matei Marinescu
Matei Marinescu

Lumea nu are neapărat nevoie de eroi, ci mai degrabă de inventatori care să-i silească avântul spre modernizare.

Lumea are nevoie de oameni care să-i făurească viitorul. Are nevoie de genii care să-i scrie istoria, iar un astfel de geniu nu putea să se nască altundeva decât într-o țară plină de tradiție, care are nevoie să fie luată de mână și condusă spre dezvoltare.

Astfel, la 13 aprilie 1903 se naște la București marele inginer roman, Matei Marinescu, fiul cunoscutului savant Gh. I. Marinescu.

Născându-se într-o familie de intelectuali, tânărul Matei a fost educat în spiritual disciplinei, al muncii și al studiului aprofundat, cele ce l-au și călăuzit pe drumul succesului.

Matei Marinescu a introdus metoda celor ”trei curenți” spre a explica efectul de autooscilație în circuitele cu o inductanță variabilă, constatând teoretic legătura între generarea parametrică a curenților alternative și motorul de tip Boucherot, contribuind la proiectarea și dezvoltarea acestui tip de motor.

De asemenea, marele inginer a pus la punct o metodă de calcul și proiectare a difuzoarelor de tip dinamic cu radiația directă.

Tot el a fost cel care a stabilit un principiu de ”transfer external al energiei”, arătând că trecerea electromagnetului de la o stare inferioară la una superioară infinit vecină se face după o creștere externală a energiei, având în vedere transferul de energie.

Studiile sale s-au referit în special la dezvoltarea motoarelor liniare electromagnetice.

A elaborate o metodă de calcul și proiectare prin care se determină profilul circuitului magnetic și dimensiunile bobinelor de excitație necesare oscilatoarelor de tip parametric, în condițiile optime de funcționare.

Pasiunea domnului Marinescu pentru inginerie s-a cristalizat odată cu absolvirea liceului și Facultății de Electromecanică la Școala Politehnică din București, pe care a frecventat-o între 1922-1926.

Mai târziu a plecat la Paris, unde a urmat cursurile Școlii Superioare de Poștă, Telegraf, Telefon, în perioada 1926-1928, specializându-se în tehnica curenților slabi, obținând încă o diplomă de inginer.

După o practică la Centrala Automată de telefonică din Londra, s-a întors în țară și și-a început activitatea șa Direcția Generală PTTR, efectuând lucrări tehnice de specialitate la prima centrală telefonică automată din București .

A participat și la repararea și perfecționarea cablului submarine Constanța-Constantinopol.

Pe lângă activitățile din domeniul telecomunicațiilor, Matei Marinescu s-a dedicat și activității didactice începând cu anul 1929 la Școala Politehnică din București, unde a activate ca șef de lucrări la Catedra de electrocomunicații, efectuând lucrări de laborator cu studenții în domeniul telegragiei și telefoniei.

Fiind pasionat de acest domeniu, din acel moment, întreaga activitate și-a dedicate-o muncii didactice  și cercetării științifice.

Pe tărâmul învățământului superior a avansat ca conferențiar de electroacustică în perioada 1946-1948, apoi ca profesor titular definitiv și șef de catedră între 1948-1959.

În laboratoarele Școlii Superioare PTTR din Paris a inventat un microfon multicelular, brevetat atât în țară, cât și în Germania, Anglia și SUA.

Pe lângă meritele importante ale marelui inventator se numără și obținerea premiului ”Gh. Lazăr” al Academiei Române în 1940 (pentru lucrarea „Microdifuzorul” (1932)), iar la 1 noiembrie 1948 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Activitatea dumnealui a fost recunoscută deopotrivă și peste hotarele țării, fiind membru al Societății Franceze a Electrotehnicienilor.

Matei Marinescu a scris și un tratat de „Difuzare electrodinamică” (1957) al primului „curs de electrocaustică” din țara noastră, numeroase monografii, studii şi comunicări. A fost sărbătorit de Academia Română la împlinirea a 70 de ani, ocazie cu care academicianul Remus Răduleţ îi releva „dăruirea totală, pasiunea şi energia de craţie în ştiinţă”.

Lăsând în urmă un patrimoniu valoros de descoperiri, la 26 august 1983, Matei Marinescu trece în neființă.

Astăzi, Matei Marinescu este un nume de reper ce rezonează cu descoperirile din domeniul ingineriei și telefoniei.

Omul este trecător în călătoria vieții, important e să lase urme adânci, care să conducă succesorii spre lumină, precum a făcut și Matei Marinescu ce a lăsat indicii valoroase în calea dezvoltării ingineriei române.

Cristina Morari