În liceu nu mi-a plăcut nici măcar puțin istoria, insă tot timpul mi-a plăcut sa mă informez atunci când a venit vorba despre o personalitate istorică, care mi-a captat atenția. Una dintre aceste personalități este Maria Stuart Queen of Scots. Ca să spun adevărul, ceea ce a declanșat acest interes lacom față de ea a fost serialul Reign. Desigur, serialul respectă cam 40% din istorie, ceea ce-mi convine, pentru că dacă s-ar fi respectat 100% din acțiunile istorice ar fi fost deprimant.
Ce ne spune istoria despre Maria Stuart? Ne spune că de când aceasta s-a născut a fost victimă a atentatelor Angliei asupra vieții ei. Ne mai spune și că aceasta a fost promisă de mic copil fiului cel mare al lui Henric al II-lea, rege al Franței. Din păcate, la numai doi ani de la căsătoria lor, Francisc a murit, lăsând-o pe Maria pradă unui destin tragic.
Într-o altă ordine de idei, dacă Francisc n-ar fi murit, probabil că Maria ar fi avut altă viață, alt destin. Probabil că nu s-ar fi întors niciodata in Scoția si astfel nu s-ar fi căsătorit cu Lordul Darnley şi nu ar fi fost victima comportamentului său abuziv. Pe lângă asta, dacă nu ar fi fost terorizată de Darnley nu s-ar fi îndrăgostit orbeşte de James Hepburn Bothwell, care la rândul lui a manipulat-o după bunul plac. Bine, dacă e să comentez această situație aș spune că a meritat tot ce i s-a întâmplat, dar in același timp aș da vina pe lipsa de resurse şi naivitatea unei femei care nu a vrut altceva decât să iubeasca şi să trăiască fiecare zi ca și cum ar fi fost ultima.
Ca regină şi conducător al unui stat nu-ţi poţi permite să te pui pe tine în faţa poporului, greșeală pe care Maria a făcut-o fără măcar să clipească. Atunci cum îmi poate părea rău de ea? De femeia care a fost catalogată ca fiind unul dintre monarhii cu cel mai tragic destin din istorie. Trebuie să știți totuși, că n-a murit pentru că s-a căsătorit cu un fățarnic și a avut un amant care mai tarziu i-a omorât soțul, nu. Mai intâi a fost obligată să abdice în favoarea fiului ei de nici un an, ca apoi să fie ţinută prizonieră în Anglia. Cum a ajuns în Anglia? Naivă, a crezut că Elisabeth o va refugia in Anglia, Și a refugiat-o, timp de nouăsprezece ani cu tot cu paznici și tot ce trebuie ca s-o țină închisă. Dacă pe rude nu te poţi baza, atunci pe cine?
Cum a murit? I-au tăiat capul. Motivul? Complot împotriva reginei Angliei. Ce trebuie să înveți din asta? Să nu ai încredere in bărbați sau în rude (glumesc, desigur).
Țin să menționez că motivul pentru care am scris despre Maria Stuart este că mi-a plăcut la nebunie să citesc despre ea, altundeva decât pe Wikipedia. Am putut să mi-o imaginez ca pe o femeie oarecare, o femeie care ar fi putut să facă mai mult numai că timpurile erau de așa natură încât pentru orice greșeală capul era pe o farfurie. Groaznic și în același timp fascinant.
Anca Condurachi
Articole înrudite:
„Jurnalul lui Bridget Jones” de Helen Fielding
„Vremea îngerului” și „Dragostea si răul” – Anne Rice
De ce Anne Rice este o scriitoare uimitoare
„Jurnalul unui adolescent timid” – Stephen Chbosky
„Dacă aș rămâne” de Gayle Forman
„Suflete pereche” de Cecelia Ahern
Jane Austen – „Mândrie și prejudecată”
Controlul minții în romanul „1984” – contribuțiile tehnologiei și vocabularului
Moment
Speranță, întoarce-te acasă!
„The Best of me” („Cel mai de preț cadou”) de Nicholas Sparks
Bridget Jones: „La limita rațiunii”
„Cartea fără nume” de Anonymus
Maitreyi și Allan – protagoniștii unei iubiri tulburătoare