Putere… uneori avem prea multă și nu știm ce să facem cu ea, sau dimpotrivă, distrugem. Altădată însă, ne lipsește puterea și nu putem înainta. E o variabilă de care depinde calitatea vieții în genere. Există clipe în care ne rugăm la Dumnezeu să ne dea răbdare și putere – două calități greu de menținut vii. Pentru că răbdarea se termină, iar putere s-ar putea să nu avem niciodată.
Un lucru e cert însă, viața e o continuă luptă. E un soi de război, nu cu alții, dar cu noi, cu noi înșine. Zi de zi, în interiorul nostru ducem lupte fel de fel, care mai dârze, care mai durute.
Unele ne fac să ne pierdem zâmbetul. Mergem zile întregi triști pe stradă și așteptăm ca zâmbetul pierdut să se întoarcă înapoi pe buzele noastre. Și nu vine…
Unele însă ne pun pe gânduri, ne fac să medităm asupra existenței umane, asupra vieții , ne fac să ne gândim mult la noi: la cine suntem, unde am ajuns și ce facem în acest moment al vieții.
Altele ne fac să ne închidem în noi și să nu vrem să vedem sau auzim pe nimeni, pentru că au fost atât de dure, încât ne-au făcut să vrem să fim singuri, ne-au făcut să ne pierdem pe undeva, printre dureri.
Grele sunt acele lupte care ne dezamăgesc, care ne fac să ne pierdem curajul, care ne îndurerează, care ne întristează și care ne fac să plângem.
Mai sunt însă și lupte care îți deschid ochii către o realitate nevăzută până în acel moment, care te fac să apreciezi adevăratele bogății pe pământ, care te ajută să înțelegi cine a contat pentru tine, cine contează și cine nu va conta niciodată.
Toate însă au un scop, la fel cum are fiecare întâmplare: ne fac mai curajoși, sau ar trebui să facă asta, cel puțin. Ar trebui să ne ajute să înaintăm cu lecția învățată, să fim mai puternici, mai tari, mai buni, mai umani.
În fond, adevărata provocare a vieții e să fii în stare să înveți din fiecare experiență a vieții tale și să trăiești fără ca luptele tale să te afecteze, să lupți fără a exterioriza, să fii capabil să-i scoți pe alții din război, în timp ce înăuntrul tău se duc altele, mai grele, mai aprige.
Desigur, pare imposibil, dar dacă vrei să ajungi până la capăt victorios, trebuie să lupți, ca și cum nu ai avea nimic de pierdut, ca și cum tu ești eroul vieții tale, pentru că în fond, asta ești – personajul principal al vieții tale, iar luptele tale – te fac mai puternic și mai de neînvins.
Maria Bocicov
Articole înrudite:
Poveste despre speranță
Mamă bună, mamă dragă
Bunătatea. A fi sau a nu fi?
Fă-ți timp măcar o clipă
Fă-ți timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci…
De ce e bine să trăim în prezent
Tații noștri – eroii noștri
Buchetul clipelor frumoase
Fricile nu fac decât să ne amintească că suntem oameni
De ce avem nevoie de motivație
Singurătate sau iubire?
Femeia învinge totul, apoi plânge
În căutarea lui Dumnezeu
Lumea de azi – o lume grăbită și haotică