Lumea aparține celor fericiți

fata, fericire, campOmul este o ființă foarte interesantă: aleargă după fericire în lung și-n lat, peste 7 mări și 7 țări, peste vârfuri de munți și adâncuri de oceane nestrăbătute de nimeni. Apoi, istovit, se întoarce acasă, își țintuiește privirea în tavan și așteaptă. Așteaptă o salvare, o rază de lumină care să-i străbată simțirile, care să-l răscolească, care să-i aducă pace.

Clipele trec, orele trec, zilele trec, anii trec. Trece timpul și trec în zări veșniciile. O rază de soare îi mângâie obrazul omului, apoi o rază de lună îl mângâie, dar omul tot stă… stă exact în aceeași poziție, așteptând o minune. Și ironia sorții e că acel miracol nu mai vine și ne mințim singuri așteptând. Așteptând trenul în aeroport sau avionul în gară, adică totul se rezumă la o inutilitate.

Așteptarea e o meserie grea, poate cea mai grea din câte pot exista. O meserie din care înveți și din care suferi. O meserie care te face să înțelegi ce înseamnă singurătatea și care te pune în fața unor situații limită. Ajungi să cauți un sens al vieții.

persoana, soare, apus, libertateMă întreb uneori de ce există tristețe pe lume. Și apoi îmi răspund singură: știu că trisețea există tocmai ca să putem aprecia ulterior bucuriile mici. Tristețea e și ea o parte din existența umană. Cele mai mari lecții le învățăm în vreme de furtună, în vreme de tristețe și de dezechilibru emoțional.

Cu toate astea, aș vrea să existe mereu pace și voie bună, aș vrea ca oamenii să se trezească fericiți, să-și zâmbească pe stradă, să-și ofere flori, să ofere vorbe calde. O vorbă caldă ține de cald sufletului chiar și pe un timp geros de iarnă.

Citește și  7 octombrie - Ziua Internațională a Muncii Decente

Aș vrea să existe mereu fericire și soare. Ca să ne încălzească pe dinăuntru și apoi să ne lumineze chipurile.

Aș vrea ca oamenii să se trezească dimineața cu zâmbetul de buze, ziua să fie cât pot ei de productivi, apoi seara, să adoarmă împliniți, în brațele persoanei alături de care sufletul se simte acasă sau cu gândul la lucrurile care aduc fericirea.
Pentru că e adevărat: lumea nu e a celor care se trezesc dimineața devreme, lumea e a celor care se trezesc fericiți.

Maria Bocicov