Lucrarea poporului român asupra lui însuși

Revolutia de la 1848 http://jurnalul.ro/stiri/observator/1848-anul-revolutiei-visului-romanesc-128756.html
Revolutia de la 1848 http://jurnalul.ro/stiri/observator/1848-anul-revolutiei-visului-romanesc-128756.html

Dorința de schimbare i-a determinat pe români să lupte întotdeauna. Și-au dorit unitate, modernitate și independență și au încercat să le obțină cu orice preț. În cazul Revoluției Pașoptiste, scopurile pe care doreau să le atingă românii erau unirea într-un stat independent a Moldovei cu Țara Românească, recunoașterea națiunii române din Transilvania, realizarea statului unitar român și unirea ținuturilor românești aflate sub dominația Imperiului Habsburgic.

Lucrarea poporului român asupra lui însuși a fost marcată puternic de Revoluția Pașoptistă. Calea către această Revoluție a fost deschisă de Revoluția de la 1821 care a avut și rolul de a deschide orizonturile spre înnoire și spre noi reforme. Această lume nouă era susținută de personalități precum Alecsandri, Kogălniceanu, Rosetti, Cuza care se aflau în fruntea acestei lumi pentru a o reprezenta.

Revoluția Pașoptistă a început cu pași mărunți, prin semnarea primului document programatic, numit ”Petiția-proclamațiune” alcătuit din 35 de articole. Printre cele mai importante articole se evidențiază: reorganizarea învățământului, dorința de a asigura libertatea personală, independența față de guvern și față de alte organe ale puterii, necesitatea înființării unei bănci naționale și luarea în considerare a resposabilității ministeriale. Pe 29 martie respectiv 10 aprilie această petiție a fost supusă aprobării domnului M. Sturdza. Deși acesta a reprimat această mișcare, este considerată ca fiind prima manifestare a Revoluției Pașoptiste.

Revolutie 1848 https://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1848
Revolutie 1848 https://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83_din_1848

Data de 18/30 aprilie marchează revendicarea drepturilor naționale și sociale la Adunarea Națională din Transilvania la care au venit 40.000 de oameni, convocată la Blaj de tineri intelectuali precum Profesorul Aaron Pumnul și Avram Iancu. Mai târziu, petiția de drepturi numită ”Petițiunea națională” a fost supusă Adunării spre aprobare. Aceasta cuprindea 16 articole și în care presupunea independența bisericii și națiunii române, dreptul de a utiliza limba română în administrație și legislație, libertatea tiparului, scrisului și cuvântului și de asemenea a industriei și a comerțului, înarmarea poporului și desființarea iobăgiei fără despăgubire, realizarea învățământului românesc de toate gradele și realizarea unei Universități române. Deși petiția a fost aprobată de Adunare, regele Ferdinand nu a fost de acord și aceasta nu a intrat în vigoare.

Citește și  Minitrip cultural în județul Iași (II) - Palatul domnitorului Al. I. Cuza de la Ruginoasa

În mai, un grup de revoluționari moldoveni a elaborat programul radical ”Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” influențat de ”Petițiunea Națională” ce sublinia nevoia de a împroprietări țăranii fără despăgubire, de a desființa servituțile feudale, de a desființa privilegiile boierești și de a uni Moldova cu Țara Românească. Tot în luna mai, Comitetul Revoluționar din București a ales o comisie executivă din care făceau parte Nicolae Bălcescu, A. G: Golescu și C. A. Rosetti și a format o proclamație către popor. Acest program prevedea libertatea tiparului, președinte de republică ales pe 5 ani, responsabilitate ministerială, împroprietărirea clăcașilor prin despăgubire, dezrobirea țăranilor și multe altele.

Revoluția a izbucnit la Izlaz pe 9/21 iunie 1848. S-a format un guvern provizoriu care a intrat în relații cu alte guverne revoluționare ale celorlalte țări europene și cu Poarta. Țara Românească a ieșit învingătoare pe plan intern dar Moldova se lupta cu Armata Țaristă care se îndrepta și spre Țara Românească.

Manifestarea a avut loc și la Pitești, în septembrie și număr mare de participanți au arestați și judecați. Tot în septembrie otomanii pătrund în București, iar noul regim care a fost impus de otomani și țariști s-a lovit mult timp de rezistența țăranilor noștri.

Data de 12/25 septembrie a fost marcată de aprobarea unei noi revoluții împotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria. Se dorea un guvern provizoriu din care să facă parte și români și stoparea presiunii asupra țăranilor care făceau munci agricole pentru nobili. În luna octombrie a început lupta împotriva administrației maghiare din Transilvania și în ținuturile românești care au fost eliberate aceasta a fost înlocuită cu o administrație românească.

Revolutia Pasoptista http://pecicabatania.eu/press/?p=100
Revolutia Pasoptista http://pecicabatania.eu/press/?p=100

Maghiarii cuceresc pe 13/25 decembrie Clujul și cere acceptarea autorității maghiare. Până în luna martie 1849, maghiarii aproape toată Transilvania, înafară de Alba Iulia și zona Munților Apuseni. “Cu tot decretul de amnistie emis de generalul Bem, nemeșii maghiari au adoptat măsuri de aspre represalii împotriva țăranilor răzvrătiți. A fost introdusă starea de asediu, reînființate tribunalele de sânge, menite să urmărească pe revoluționarii români.” consemnează Gheorghe Platon în ”Istoria modernă a României”.

Citește și  Diamantul timpului - Castelul Peleș

Revoluționarii români din Transilvania împreună cu N. Bălcescu și I. Ghica au încercat să colaboreze cu maghiarii și pe data de 2/14 iulie 1849 a fost semnat ”Proiectul de pacificare” și tratatul care prevedea formarea unei legiuni române, la Seghedin. În august 1849, revoluția din Transilvania a luat sfârșit.

România a reușit astfel să demonstreze Europei necesitatea de a forma un stat unitar și modern românesc și să dea o lovitură puternică feudalismului. A fost nevoie de mult curaj și multă determinare și se știe că românul s-a născut să fie puternic și hotărât, de aceea spiritul revoluționar al acestei mișcări atinge și astăzi sufletul fiecăruia dintre noi.

Elena Golăi