Leonardo da Vinci – Diamantul perioadei Renascentiste

Leonardo Da Vinci - Mona LisaArtist, om de știință și inventator, Leonardo Da Vinci este un personaj fascinant și enigmatic. Doar o parte dintre tablourile lui au supraviețuit, Mona Lisa fiind cea mai celebră operă.

În anul 1452 vine pe lume o comoară nebănuită , un miracol a prins viață, o ființă ce avea să schimbe pentru totdeauna lumea așa cum o cunoșteau locuitorii orașului Florența din perioada Renascentistă târzie.

Recunoscut pentru multe lucruri printre care talentul înnăscut la pictură, sculpturi, pasiunea pentru anatomie, artă și arme de război, Leonardo Da Vinci a schimbat lumea așa cum o știm din multe puncte de vedere.

Leonardo Da Vinci (1452 – 1519) a trăit la sfârșitul Renașterii Italiane,una din cele mai importante epoci din istoria artelor. Leonardo a fost recunoscut post mortem ca un pictor de geniu dar și în timpul vieții ca o ființă excepțională, un geniu printre genii. Doar doi dintre contemporanii săi, Michelangelo și Rafaelo rivalizau cu reputația artistului și perioada scurtă cuprinsă între 1500 și 1527, în care toți trei au lucrat se numește Renașterea târzie.

Artiștii renascentiști nu erau considerați specialiști, ci trebuiau să-și dovedească priceperea la mai multe meșteșuguri: de exemplu să proiecteze decorul pentru o piesă de teatru sau o emblemă sau o clădire. Leonardo excela din toate aceste privințe și multe altele. Astăzi el este admirat nu doar pentru picturile sale, ci și pentru realizările în domeniul științei, matematicii, anatomiei, construcțiilor militare și invențiilor. Schițele sale sunt printre cele mai extraordinare manuscrise, acestea fiind bine reprezentate prin desene, adnotări și schițe minunate. Ele sunt scrise invers – devenind lizibile doar când sunt privite în oglindă, fie pentru că Leonardo era secretos din fire, fie din cauză că, la fel ca multor stângaci, acest mod de lucru ii era mai confortabil.

Leonardo a luat numele orașului în care s-a născut în 15 aprilie 1452. Leonardo Da Vinci vine de la Vinci, un orășel situat la doar câțiva kilometri de Florența, care era unul dintre marile centre ale culturii și artei italiene. Leonardo ajunge în Veneția la 16 ani. Mai mult ca sigur că Leonardo a ajuns ucenicul unui meșter florentin celebru, Andrea del Verrochio, și prima lucrare cunoscută a lui Leonardo reprezintând doi îngeri cuprinși în pictura lui Verrochio, Botezul lui Hristos, îngerul lui Leonardo era atât de abil și subtil pictat încât se pare că Verrochio s-a hotărât să renunțe la pictură în favoarea sculpturii!

Citește și  Față în față cu îmblânzitorii cuvântului

Leonardo Da Vinci

La vârsta de doar 20 de ani Leonardo a obținut calificarea de maestru și a fost acceptat ca membru al breslei pictorilor, Compania Sf. Luca. Avea o inteligență așa de divină și sclipitoare și era extrem de priceput la geometrie.  În 1483 el progresase deja, fiind angajat de către Ludovico Sforza, Duce de Milano. Deși Ludovico era un om de bun gust, atunci când Leonardo i-a adresat o cerere scrisă în care solicita o poziție la curte și în care își sublinia calitățile de constructor militar, doar la sfârșit a menționat că în domeniul picturii poate face la fel de mult ca oricare, oricine ar fi acesta. Prima lui capodoperă cunoscută, Madona în grotă (acum aflată la muzeul Louvre, Paris), a fost pictată cam în această perioadă, dar, din motive necunoscute, Leonardo nu a cedat-o niciodată bisericii care o comandase.

human-62966_640

La Milano, Leonardo a lucrat ca arhitect șef, organiza petreceri la curte și picta portrete. Cele mai importante proiecte i s-au împotmolit însă. A realizat modelul unui cal din lut, în mărime naturală, care a fost considerat una dintre minunile vremii; nu a reușit însă niciodată să-l toarne în bronz și în 1499 modelul a fost distrus de soldații francezi care au ocupat orașul Milano. Pictura murală Cina cea de Taină (1498) i-a adus culmea gloriei. Vopselele pe bază de ulei folosite au început însă să-și piardă din strălucire încă din timpul vieții artistului și timp de mai multe secole pictura a rămas într-o stare proastă.

Părăsind orașul Milano după ocuparea acestuia de către francezi, Leonardo și-a petrecut câțiva ani la Florența. Ca de obicei, și-a realizat cu mare dificultate proiectele, însă primul desen pentru Sf. Ana cu Feciorul și Pruncul au fost atât de reușit încât a fost expus și a atras o mulțime de privitori. Poate fi astăzi admirat la National Gallery, Londra.

Citește și  Muzeul de Artă „Ion Irimescu" din Fălticeni – un veac de artă

În jurul anului 1503, Leonardo a pictat portretul lui  Mona Lisa, tablou care ilustrează exemplul suprem al talentului său de a transmite misterele personalității și al abilității de a reda subtil schimbările printr-un amestec de tonalități. Mona Lisa era soția unui negustor care comandase portretul de la Leonardo însă, pictorul s-a îndrăgostit de propria lucrare, de care nu s-a mai despărțit niciodată.

mona-lisa-690203_640

În aceeași perioadă a început lucrul la o vastă pictură murală, Bătălia de la Anghiari, pentru Palazzo Vecchio din Florența. Ca multe alte lucrări ale sale, nici aceasta nu a fost terminată.

Ultimii ani de viață a lui Leonardo au fost agitați, petrecuți între Florența, Milano și Roma. Îmbătrânind într-un ritm accelerat, se pare că Leonardo muncea fără oprire pentru a descoperi tainele și remediile naturii, făcând numeroase descoperiri în anatomie; însă o serie de desene din notițele sale, reprezentând inundații dezastruoase, sugerează accentuarea pesimismului.

În 1516 a acceptat o invitație în Franța, unde a devenit primul pictor, constructor și arhitect al noului rege, Francisc I, mare iubitor al artelor. Onorurile ce i-au fost aduse apar într-o legendă care relatează că Leonardo a murit la 2 mai 1519 în brațele regelui.

Diana-Elena Melinte