Internetul… cenzurat?

Inred-42286_640ternetul a devenit în zilele noastre o parte indispensabilă din viaţa personală sau profesională a majorităţii persoanelor. Însă, dincolo de facilităţile pe care acesta le oferă, prin accesul rapid la o paletă largă de informaţii sau divertisment, internetul ridică o problematică în ceea ce priveşte conţinutul anumitor site-uri sau imaginile cu mesaj licenţios.

Se constată, pe de o parte, că numărul de utilizatori creşte anual, iar pe de altă parte faptul că tot mai multe pagini web prezintă în mod explicit un conţinut cu implicaţii pornografice sau de natură violentă. Informaţia fiind astfel răspândită pe o arie virtuală extinsă, ea poate influenţa în mod negativ o serie de utilizatori vulnerabili în acest sens, şi anume minorii. Astfel, dacă s-ar impune cenzurarea anumitor conţinuturi de pe internet, copiii ar fi mult mai protejaţi, prin aceea că nu mai există riscul de a fi expuşi unor informaţii sau fenomente virtuale ce nu sunt în concordanţă cu nivelul lor psihic de dezvoltare. Cu cât aceştia intră mai des în contact cu materiale cu un caracter obscen sau violent, cu atât se constată o majorare a cazurilor de deteriorare a abilităţilor sociale, de izolare şi predispunere la un comportament agresiv.

Cei care combat ideea de cenzură a internetului invocă drept prim argument dreptul la libera exprimare, stipulată în cadrul Constituţiei, ca atribut fundamental al unei societăţi democratice ( art. 30, alin. 1: libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile). În plus, un alt principiu democratic prevede dreptul la libera informare, pe care cenzura internetului l-ar încalca în mod vădit.

Cu toate acestea, trebuie să se conştintizeze că exercitarea dreptului la libera exprimare implică şi o serie de îndatoriri şi responsabilităţi, menite a fi luate în considerare. Cel care publică un anumit conţinut devine astfel responsabil de impactul creat de acesta asupra maselor sociale uşor influenţabile, precum minorii. Dat fiind faptul că navigarea pe internet se realizează sub anonimat, tragerea la răspundere a celor vinovaţi de anumite postări inadecvate este dificilă de realizat. Totuşi, ceea ce se poate face este aplicarea unor restrângeri şi condiţii in cazul informaţiilor publicate, în baza unor reguli prevăzute legal, acestea neîncălcând principiile constituţionale legate de libertatea de exprimare, intrucât apare necesitate de apărare a securităţii publice şi de stabilire a ordinii morale.

Ceea ce este îngrijorător pentru unii constă in circulaţia pe internet a unor date ce încalcă protecţia reputaţiei unei persoane sau a anumitor drepturi ce aparţin celorlalţi. Această categorie de utilizatori consideră, în acest caz, cenzura ca fiind calea optimă pentru împiedicarea de divulgare a unor informaţii confidenţiale.

Există în prezent în jur de 24 de ţări care practică cenzura internetului, însă această practică devine abuzivă în rândul unor state precum China, Iran sau Coreea de Sud. Controlul paginilor de internet ce deţin informaţii politice sau sociale se desfăşoară aici de-o manieră foarte strictă. Orice tentativă de exprimare a dezacordului fată de regimul politic sau de informare asupra unor concepte ce ţin de libertate sau democraţie este strict suprimată, siteurile de această natură fiind blocate.

Cei ce-şi manifestă dezacordul faţă de această iniţiativă de a cenzura internetul îşi sprijină argumentul tocmai pe aceste situaţii în care cenzura este utilizată în mod exagerat. Universităţile Toronto, Cambridge, Oxford şi Harvard demonstrează astfel, într-un studiu recent, că majoritatea ţărilor evoluate, odată ce iau contactul cu potenţialul extraordinar al programelor de cenzură, încep să recurgă la ele abuziv, restricţionând accesul la o gamă cât mai largă de subiecte mai mult sau mai puţin sensibile. Acestea din urmă variază de la paginile cu materiale pornografice sau jocuri de noroc, până la cele ce aparţin unor organizaţii politice sau religioase şi mai ales cele ce expun informaţii asupra drepturilor şi libertăţilor omului.

Aşadar, a cenzura sau nu internetul devine o chestiune delicată în contextul unei societăţi ce se vrea a fi democratică.

Adelina-Mihaela Poenaru


Posted

in

,

by