Ideea mea pentru Bacău

Albert Camus spunea „O cale la îndemâna oricui de a face cunoştinţă cu un oraş este să încerci să afli cum se munceşte în el, cum se iubeşte şi cum se moare.” Parafrazând ce a spus Camus, a vedea cum funcţionează rotiţele unui oraş, înseamnă a-i cunoaşte profunzimile, a-i vedea viaţa care curge în mod obişnuit dincolo de cortină, dincolo de imaginea publică care i se face. Când pătrunzi în mecanismul său, abia atunci poţi veni cu o idee de schimbare care să puncteze clar necesităţile de bază ale cetăţenilor.

Oxana Morari, în Bacău
Oxana Morari, în Bacău

Oraşul şi judeţul nostru actualmente se confruntă cu multe probleme care necesită o atenţie deosebită din partea autorităţio, precum: şomajul, sărăcia, reţelele de apă defecte, infrastructura şi blocurile de locuit neadecvate, lipsa de activităţi culturale pentru tineret, sistemul sanitar şubred etc. Aceste probleme care dau o nuanţă de gri oraşului Bacău de ani buni nu vor fi soluţionate în mod onorabil decât dacă va fi profund sensibilizată opinia publică, cu alte cuvinte, lucrurile nu se vor mişca definitiv până nu va ajunge cuţitul la os.

Cu toate că multe dintre schimbările pe care trebuie să le suporte oraşul Bacău stau sub autoritatea administraţiei locale, consider că cetăţenii acestui oraş nu au doar puterea de vot, ci şi de a forţa acele motoare care dau viaţă acestui spaţiu. Mulţi dintre ei o fac, oferind ceea ce au ei mai bun pentru diverese cauze. Totuşi, multe dintre investiţii sunt pe termen scurt şi, în consecinţă, au rezultate pe termen scurt. De exemplu, multe organizaţii colectează fonduri, bunuri pentru diverse categorii de persoane vulnerabile. Deşi gesturile sunt de apreciat, o haină nu poate încâlzi decât una – două ierni, un kilogram de orez amăgeşte foamea pentru unul – două prânzuri, nişte rechizite date unui copil sunt folositoare poate câteva luni, apoi vulnerabilitatea celui ajutat devine la fel de evidentă şi problemele cu care se confruntă la fel de strigente.

Din punctul meu de vedere, învestiţiile trebuie să fie de ordin intelectual şi psihologic, în primul rând. În acest sens, ideea cu care vin este inspirată din evenimente de succes care fac parte din politicile naţionale ale unor ţări precum: Germania, Marea Britanie, Belgia, Slovenia, Noua Zeelandă, Botswana, Australia, Benin, etc. Este vorba de organizarea unui festival al învăţării, susţinut de ONG-urile locale şi diverse firme care mizează pe publicul băcăuan. Acest festival sau program ar oferi o a doua şansă, în special, adulţilor, deşi vizează toate categorile de public.

Citește și  Garmisch-Partenkirchen – Una dintre cele mai frumoase locații din Germania

Judeţul Bacău cuprinde zone extrem de sărace, unde alfabetizarea este sub nivelul admisibilului. Stând de vorbă cu oameni din satul Crăieşti, comuna Stănişeşti, mulţi dintre ei mi-au spus cu regret că nu au o altă alternativă pentru un loc de muncă decât ca zilieri la sătenii lor care mai deţin o fâşie de pâmânt. Scopul venirii mele acolo a fost de a împărţi nişte bunuri împreună cu alţi volutari, iar cu ocazia acestei donaţii, trebuia să completez o listă cu numele beneficiarilor şi astfel am putut observa că mulţi dintre ei nu știau nici măcar să semneze.

Astăzi, în secolul vitezei, unde salariaţii, nu numai că au nevoie de studii superioare, ci şi o continuă adaptare pentru diverse activităţi, generaţiile care au ratat şcoala în tinereţea lor sunt pierdute. Acest program ar mobiliza diverse comunităţi rurale care totuşi ar fi o sursă valoroasă a forţei de muncă. În loc ca oamenii din Valea Seacă (comuna Stănişeşti) să meargă la cerşit în Suedia, ar putea să lucreze ca frizeri, bucătari sau ar putea să fabrice articole de îmbrăcâminte etc.

Numai în Brookside, Marea Britanie în cadrul unui program de alfabetizare s-au înscris 10.000 pe persoane. Dacă nevoia acestor programe se simte în cadrul ţărilor dezvoltate, cu atât mai importantă este în cadrul ţărilor în curs de dezvoltare. Avantajele le are, de asemenea, şi învăţământul non-formal întrucât se vor vedea clar care sunt metodele funcţionale pentru obiective specifice, fiind aplicate la un număr mare de beneficiari.

Deşi adulţii vor fi instruiţi sau iniţiaţi într-o nouă profesie, avantajul pe care îl aduce acest program este sporirea competitiviăţii la locul de muncă. Dezvoltând reţele pe teritoriul întregului judeţ, vom da o nouă importanţă culturii învăţării. Programul va împuternici colaborarea dintre sectoarele educaţionale. Astfel, profesori, studenţi, elevi, diverşi specialişti şi adepţii învăţământului non-formal vor colabora în cadrul programului, făcând un schimb de experienţă.

Citește și  Berzunți - liniștea care vorbește

Cu această ocazie, nedreptăţile sociale vor ieşi în atenţia publică. Iar o problemă bine vizibilă are mai multe şanse de a fi soluţionată. Pe lângă calificările şi noile cunoştinţe pe care le-ar putea dobândi muncitorii în profesia lor, un alt aspect al programului ar fi schimbul de cunoştinţe oferit de persoanele interesate. De exemplu, un profesor de muzică aflat la pensie ar putea oferi lecţii de chitară unui student, iar acesta la rându-i ar putea să-l iniţieze în domeniul IT sau să-i ofere un curs de limbă străină. În acest fel, pensionarul ar putea să beneficieze de o aşa-numită a doua şansă a vieţii, în care să înveţe ceva nou, atractiv sau să fie iniţiat într-un domeniu la care a visat o viaţă întreagă, iar pentru tineri ar fi o modalitate de a-şi consolida talentul, aducându-le o economie în plan financiar şi, în acelaşi timp, ar constitui o provocare deschizătoare de noi drumuri în viitor.

Programul ar avea un succes în mod special dacă am reuşi să antrenăm diverse personalităţi publice, care ar încuraja şi sprijini acest program şi, nu în ultimul rând, angajaţii companiilor.

Cum spunea Michael Laitman „Motorul schimbării e dorinţa.”

Oxana Morari