Georg Friedrich Händel – un mare creator al barocului muzical

haendelGeorg Friedrich Händel (scris uneori şi Haendel, iar în engl. George Frideric Handel, n. 23 februarie 1685, Halle/Saale – d. 14 aprilie 1759, Londra) a fost un compozitor germano-englez din epoca barocului care s-a remarcat în special prin compoziţiile sale instrumentale şi oratorii precum Mesia (1741), precum şi prin piese ocazionale precum Muzica apelor (1717) şi muzica pentru focuri de artificii Royal (1749).

De la o vârstă fragedă, Handel a dorit să studieze muzica, dar tatăl său s-a împotrivit deoarece punea la îndoială faptul că muzica ar fi fost o sursă realistă de venit. În schimb, cea  care i-a arătat toată susţinerea a fost mama sa, cu ajutorul căreia, pe ascuns, a luat lecţii de muzică.

La vârsta de 7 ani George Frideric Handel a avut norocul să cânte la orgă pentru Ducele din Weissenfels, unde l-a  întâlnit pe compozitorul Friedrich Wilhelm Zachow care a rămas impresiomat de talentul sau şi l-a invitat să îi devină elev. Sub tutela lui, George Frideric Handel, a ajuns până la vârstă de 10 ani să compună pentru orgă, oboi şi vioara.

În anul 1703, la vasta de 18 ani, Handel a decis să accepte postul de violonist la Teatrul Operei Goosemarket din Hamburg. În anul 1704, Handel şi-a făcut debutul în calitate de compozitor de operă, scriind prima sa opera, Almira, care a fost un succes şi a obţinut 20 performanţe.

După compunerea mai multor opere de succes, în anul 1706, Handel a decis să îşi încerce norocul în Italia, unde a compus operele Rodrigo şi Agrippina, care au fost produse în 1701 şi 1709. Opera a fost un succes şi a obţinut aproximativ 20 performanţe. După compunerea mai multor opere de succes, în 1706 Handel a decis să încerce mâna în Italia. În timp ce în Italia, Handel a compus operele Rodrigo şi Agrippina, care au fost produse în 1701 şi 1709. De asemenea, el a reuşit să scrie mai mult de câteva lucrări camerale dramatice în timpul călătoriei sale în Italia.

Citește și  „Jurnalul unui adolescent timid” – Stephen Chbosky

Dorind să experimenteze o carieră muzicală independentă, Handel a plecat de la Veneţia şi s-a stabilit în Londra, unde a compus, în două săptămâni, o operă pentru directorul Teatrului Regelui, Rinaldo.

În  următorii câţiva ani a scris şi a performat pentru Queen Anne şi regele George I, după care, în anul 1719, Handel a fost invitat să colaboreze cu Orchestra Royal Academy of Music, pentru care a produs mai multe opere.

În 1726 Handel a decis să devină cetăţean britanic, iar în anul 1727 acesta a creat cea mai apreciată opera a sa, Alessandrosi, şi a decis să se rupă de Academia Regală, formând propria companie, Academia Regală de Muzică Nouă.

În loc de opere, Handel a ales să compună oratorii, piese de concert pe scară largă, care au prins imediat publicul şi s-au dovedit destul de profitabile. Handel revizuit o serie de opere italiene pentru a se potrivi cu noul format, traducându-le în limba engleză pentru publicul din Londra.

În anul 1735, în timpul Postului Mare, Handel a produs peste 14 de concerte alcătuite în principal din oratorii. În 1741 Lordul Locotenent din Dublin l-a rugat pe Handel să scrie un nou oratoriu bazat pe un libret biblic. Ca urmare, cel mai faimos oratoriu al lui Handel, Mesia, a făcut debutul la New Music Hall din Dublin în aprilie 1742.

Handel a continuat să compună un şir lung de oratorii tot restul vieţii şi carierei sale, printre care: Semele (1744), Joseph and his Brethren (1744), Hercules (1745), Belshazzar (1745), Occasional Oratorio (1746), Judas Maccabeus (1747), Joshua (1748), Alexander Balus (1748), Susanna (1749), Solomon (1749), Theodora (1750), The Choice of Hercules (1751), Jeptha (1752) şi The Triumph of Time and Truth (1757).

Citește și  Piotr Ilici Ceaikovski - Vindecător de suflete

Pe 14 aprilie 1759, George Handel a murit în casa lui dn cartierul Mayfair din Londra, la vârsta de 74 de ani.

Daniela Anei