Duminică, început sfios de aprilie… Soarele se ivește de după un deal, cu veșnica lui căldură. Căldura lui ne umple sufletele, o briză răcoroasă de primăvară ne mângâie tâmplele și o boare de miresme ne împrospătează fețele. Parfum de flori de cireș se revarsă peste sufletele noastre, iar în orașul Fălești, în incinta Liceului Teoretic Mihai Eminescu începe ediția a XVI-a a Festivalului creației artistice.
Festivalul se organizează odată la doi ani și în cadrul acestuia, cadrele didactice din toate instituțiile publice din împrejurimi se adună pentru a-și arăta talentele, pentru a recita poezii de suflet, pentru a cânta melodii frumoase, pentru a învârti hore strămoșești și pentru a ne reaminti că neamul românesc este un neam talentat, este ,,un neam ce fără veste, s-a trezit din somn de moarte, ca viteazul din poveste.”
În cadrul acestei ediții raionale, s-au adunat 12 colective profesorale, și rând pe rând, au ieșit pe scena talentelor cu numere artistice deosebit de frumoase, bine-pregătite și gata să ne demonstreze a nu știu câta oară că tradițiile și obiceiurile noastre dăinuie și vor dăinui peste vecie.
Și, cum de data aceasta, a fost rândul profesorilor să prezinte momente artistice în fața publicului-spectator, pe bună dreptate, unele momente chiar au fost de neuitat și au atins suflete cu profunzimea lor; au adus zâmbete pe colțurile gurii celor care priveau, dar și lacrimi care au brăzdat obrazul obrajii celor prezenți.
Unele cântece, precum ,,La portiță la Gheorghiță” sau ,,Foaie verde busuioc” sau ,,Țucă-mă bade pe mine”,,La fântână, la izvor”, ne-au dus cu gândul la acele vremuri care demult au apus; însă chiar și așa, în fața ochilor ni s-au perindat imagini fel de fel: imagini cu flăcăi care cheamă fetele la horă în sat, imagini cu femei care își spală hainele la râu sau imagini cu țărani muncitori, ce au sfințit aceste locuri.
Și, pentru că deja eram purtați pe valuri de amintiri în vremi încețoșate, piesa ,,Dorul Basarabiei”, ne-a adus și mai multă emoție și chiar lacrimi în ochi, pentru că ne-a dus cu gândul la două suflete-gemene, despărțite doar de Prut, unite însă într-un singur neam, prin valori, tradiții, obiceiuri, istorie:
Ia-mă-n brațe dorule, dorule
Și mă treci malurile, dorule…
Pân’ la Ștefan la cetate,
Să-mi văd neamurile toate.
Să urc Carpații pe culme,
Ca să-mi strig frații pe nume.
Să le spun, cântând în horă:
Basarabia vi-i soră.
După ce note muzicale de excepție ne-au încântat auzul și ne-au mângâiat sufletul, pe scena Festivalului de creație artistică, au fost învârtite hore fel de fel, din diverse zone ale Moldovei. Și de data aceasta, ochii noștri au privit cu sclipire frânturile de tradiții moldovenești.
Unele cadre didactice au ales să-și prezinte propriile creații, pe când altele au recitat din capodoperele unor autori celebri, precum Grigore Vieru, Mihai Eminescu, Octavian Paler și alții.
De remarcat au fost Dansul Ițelor și Dansul Prosoapelor (acestea fiind niște țesături decorative, care fac parte din etnogeneza moldovenilor).
Rând pe rând, toți și-au demonstrat talentele, până când, la un moment dat, am început să mă simt din nou copil, din nou elevă, pentru că pe scenă a pășit cu încredere Colectivul didactic din satul meu de baștină: Pruteni – sat scăldat de apa Prutului.
Parcă mai ieri, acei profesori care azi și-au etalat talentele, mă ghidau pe un drum necunoscut: un drum către cunoaștere. Poezii proprii, o sârbă oltenească, melodii strămoșești de dor – toate mi-au încântat sufletul mie, în mod special, fiindcă pentru o clipă, m-am simțit vrăjită, ochii lor blânzi inspirau pace, zâmbetele lor mi-au dăruit liniște, iar prestanța lor m-a ajutat să călătoresc în trecut, în copilăria mea.
În fond, sufletul nostru este un călător pe pământ, el este mereu în căutare de cunoaștere și de frumusețe, iar azi, mai mult ca oricând, m-am simțit mândră că prin seva mea curge sângele acestui neam, că aparțin unui popor frumos la suflet, unui popor muncitor și talentat.
Azi, în cadrul acestui Festival, sufletul meu a călătorit în timp, în istorie și a fost scăldat în bucurie și vă îndemn și pe voi să călătoriți cât mai mult și mai frumos prin viață și să aduceți asemenea bucurii cât mai des sufletelor voastre.
Maria Bocicov
Articole înrudite:
Prăjești – o conservare a tradițiilor locale
Despot – Vodă – domn al Moldovei
Sărbătorile de Paște – tradiții pentru trup și suflet
Limba noastră cea română
Unirea Principatelor Române
Mărturii din vreme de război
Astra – Asociația Transilvăneană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român
Theodor Aman – pictor şi gravor
Nicolae Labiș – buzduganul unei generații
O bijuterie bucovineană – Mănăstirea Humorului
Dimitrie Cantemir – un important cărturar al umanismului românesc
Alexandru Ioan Cuza – simbolul înfăptuirii României
3 martie – Ziua Mondială a Scriitorilor
Muzeul Viei și a Vinului din Hârlău te cheamă în vizită