Încălecăm pe aripile timpului și plutim prin văzduh legănați de note subtile.
Muzica ne înalță tot mai sus, suntem prinși în mrejele ei, nevoiți fiind să-i urmăm supuși calea. Sărim pe portative, ne prindem pasional într-un tangou cu notele muzicale și ne întoarcem în timp chemați de câteva voci sublime, dirijate cu măiestrie de nimeni altcineva decât Dumitru Georgescu-Kiriac, maestru al muzicii și dirijor prin vocație, cel ce și-a jertfit viața pe altarul muzicii.
A respirat și iubit prin muzică, și-a înălțat visul până-n pânzele albe și-a reușit să-și îndeplinească misiunea desăvârșită pe pământ, cea de a da muzicii o alură divină.
Născut în zodia muzicii la 6 martie 1866 la București, ursitoarele i-au hărăzit lui Dumitru Georgescu-Kiriac un auz muzical fin și-o profunzime aparte în felul de-a percepe lumea prin muzică.
Fiind cuprins de acel fior sublim care pulsa în el note dulci, studiază mai întâi la Conservatorul din București (1880-1885), apoi la Conservatorul de la Paris, unde îi are ca profesori pe E. Pessard (armonie), Theodore Dubois (contrapunct), Charles-Marie Widor (compoziție) și, în sfârșit , la Schola cantorum din Paris (1892-1897), cu Vincent d’Indy (compoziție).
Pe lângă pasiunea covârșitoare pentru muzică, compozitorul, profesorul, dirijorul de cor și folcloristul roman, Dumitru Georgescu-Kiriac a fost licențiat al Facultății de drept din București.
Cultivându-și din plin dragostea pentru muzica corală la București și Paris, acolo unde a furat din tainele muzicii de la cei mai pregătitți profesori, activitatea sa de dirijor de cor începe la Capela română din Paris (1894-1899).
După reîntoarcerea în țară, Dumitru Georgescu-Kiriac, pune bazele Societățiile corale „Carmen” (1901- 1928), al cărei dirijor va fi timp de aproape trei decenii, în același timp dirijând corul bisericii Sf. Spiridon-Nou și ansamblu coral la Conservatorul din București între anii 1900-1928.
A fost membru fondator al Societății Compozitorilor Români în 1920, activând în favoarea înființării arhivei de folclor a societății.
Dumitru Georgescu-Kiriac e omul ale cărui rădăcini sunt înfipte adânc în inima folclorului, căci şi-a dedicat viața valorificându-l, știind să adapteze diverse genuri muzicale stilului folcloric autentic, chiar și genul miniaturii corale.
Stilul său inconfundabil și harul magic de a-i dărui muzicii veșnicia, i-au conferit titlul de dirijor consacrat al românilor.
Purtător al dorurilor și-al sufletului româneasc prin lume, lucrările sale se disting prin rafinament melodic, păstrând originalitatea filonului cântărilor bizantine, valorificând în același timp vechile melodii psaltice, cum ar fi:
”Am umblat pădurile”, ”Codrule, codruțule”, ”Morarul”, ”Hai, hai murgule, hai”, ”Cântările Liturghiei pentru copii și popor” 1926, Liturghia psaltică” 1902, ”Îngerul a strigat” 1902, ”Axionul Învierii” 1902.
Însă, nimic din ce este viu nu este veșnic în această lume, iar la 8 ianuarie 1928, la Viena se desprinde de cele pământești și urcă la cer, cel care a fost fala României, Dumitru Georgescu-Kiriac.
Pentru a păstra vie memoria celui care astăzi e dirijorul corului de îngeri, an de an la 30-31 mai se desfășoară Festivalul de Muzică Corală „D.G. Kiriac”.
Această idee frumoasă a fost inițiată în zilele de 30-31 mai 1970 de către Casa Creației Populare a Județului Argeș, cu sprijinul Casei Centrale a Creației Populare și al Ministerului Culturii, pentru a zidi cetăți muzicale care să ne apropie de spiritual creator al dirijorului Dumitru Georgescu Kiriac.
În fiecare an, conform regulamentului, Festivalul are loc la Pitești la Teatrul „Al. Davila” și la Mănăstirea Curtea de Argeș.
La prima ediție a festivalului au participat 20 de coruri mixte de voci egale și de cameră din 12 județe ale țării. Bucurându-se de popularitate, însă, începând cu 1992, la inițiativa Societății Culturale „Ars Nova”, festivalul a căpătat caracter internațional, fiind onorat de prezența a peste 150 de coruri din străinătate: Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Iugoslavia, Israel, Olanda, Portugalia, Republica Moldova, Spania, S.U.A., Ucraina și Ungaria.
După cum spunea remarcabilul dramaturg și poet englez, William Shakespeare, muzica este hrana sufletului, iar Dumitru Georgescu- Kiriac a ştiut să ne lase atâta hrană spirituală de calitate, încât să ne ajungă câteva secole înainte.
Cristina Morari
Articole înrudite:
Semnal M – o trupă de renume și succes
Compozitori celebri (I)
Mihaela Mihai – artist emerit al poporului român
Ciprian Poumbescu – patriotism pe vibrații muzicale
George Enescu – cartea de vizită a României
Piotr Ilici Ceaikovski – Vindecător de suflete
Ludwig van Beethoven – talent de neoprit
Johann Strauss II – regele valsului
Interviu cu Carmen Poenaru: „Rezonanța culorii” în viață și în artă
„Primăvara omenirii” – compoziție și OM – Eugen Doga
Elemente de predare a muzicii în cadru nonformal în România și în Statele Unite ale Americii
Maria si Cristina – participante la proiectul Write ‘n’ Like
Cine este Nicolae Manolescu?
Visul de a ajunge pe marile scene