Deschiderea engleză

wedding-image-653893_640Tot încercând sa joc Siciliana pe dos, am pornit jocul cu pionul şi calul. Pentru început te-ai bucurat, crezând că vom juca o nouă partida la fel de închisa ca şi prima.

Dar, în Deschiderea engleză încă am centrul sub control şi pregătesc mutarea decisivă, care să ducă jocul într-o altă deschidere, una… deschisă.

Şi iată că ţi-e teamă… Nu ştii ce mutare îţi pregătesc, te fereşti, te aperi în continuare cu caii şi mutările lor întortocheate.

Te ameninţ: ce-ar fi să mut aşa? Sau aşa? Şi gândul îmi zboară către Iaşi. Mă duc acolo mâine pentru a respira. Pur şi simplu. Simţind că mă sufoc în târgul natal, caut să mă apropii ca un fluture de Soare. Fireşte, Soarele îmi poate arde aripile, ca oricărui fluture. Dar poate atunci, când Soarele mă va pedepsi astfel pentru cutezanţa mea, poate atunci voi fi foarte sus, foarte aproape de Soare. Contopindu-mă cu el, voi simţi beatitudinea, căldura şi lumina care şi în dimineţile cu rouă se revarsă asupra crengilor copacilor. Asupra copacului în care, alunecând zi de zi, omizile o iau pe acelaşi drum spre vârf. Totul se repetă în acelaşi ritm mediocru, ca în târgul meu natal.

O altă mutare te ameninţă: voi captura un pion de-al tău. Era un pion ieşit din rând, nedisciplinat, care nu mai vrea să se supună ordinelor tale cavalereşti, un pion dornic de a înainta pentru a deveni damă.

Te simţi descoperită. Eu capturez noi pioni, care devin prizonieri şi luptă alături de mine.

Interesantă şi stresantă Deschiderea engleză 🙂 Totul se petrece frumos, în stilul aristocraţiei britanice. Doar e o deschidere engleză, nu?

Mai fac o mutare, la care nu te-ai aşteptat. Ajungem la un schimb de nebuni, din dorinţa de a juca lucid. Schimbăm şi câţiva pioni, ajungem să schimbăm turele şi sacrific dama pentru caii tăi. Un calcul şahistic simplu te face să crezi că eşti în avantaj.

Ramâi tu cu dama, iar eu cu… caii. Îi capturezi uşor atât din cauză că nu ştiu să-i minuiesc, dar şi pentru că toată atenţia ta era îndreptată asupra lor. Crezi atât de mult în cai şi în mişcările lor fixe şi întortocheate, încât ţi-e teamă de ei când sunt în mâinile mele.

Un lucru este cert. Am pierdut caii în bătălie şi nu mai am nicio piesă. Regele tău este puţin plecat, fiindcă a observat că te descurci şi singură.

Suntem un rege şi o damă pe o tablă de şah. Scopul tău este de a-mi da mat, iar al meu de a te captura.

Cunoşti regulile: dama nu poate face mişcările calului. Dama e o tură şi un nebun simultan. Mişcările clare şi puternice ale turei şi posibilităţile subtile de a se strecura printre rânduri ale nebunului.

Încerci să-mi dai mat. Din păcate, tocmai calul îţi lipseşte. O damă nu poate face mat un rege! Nici dacă e o damă subtila, ce face pe nebunul!

Eu, regele, pot captura, însă, o dama. Ai grija! Deşi mişcările mele sunt neajutorate, puterea regelui în joc e comparabilă tocmai cu a unui cal. Ha! Ce zici de asta?

Ai grijă să nu te apropii prea mult. Ştiu că trebuie să-mi dai şah. E singurul tău mod de a lupta. E singurul tău mod de a continua jocul. Dar oricând am scăpare! Tu ai grijă, damă, să nu te apropii prea mult de rege. Te poate captura printr-o simplă mutare!

Fireşte, tu nu te apropii, fiindcă ţi-e teamă să nu te capturez.

Pe de altă parte, încerci să mă faci mat, dar vezi că nu poţi. Îţi lipseşte mutarea magică a calului. Îţi lipseşte chiar şi sprijinul regelui tău, adesea, ca şi acum, departe pe tine, dar pe acelaşi copac.

De vrei să faci mat regele meu, ai nevoie, totuşi de regele tău. Problema ta este să nu-l apropii niciodată prea mult de regele meu. Nici nu trebuie. Matul ar fi prea plicticos… Se găseşte în orice carte de şah, iar  chibiţii au plecat de mult.

În jocul nostru inedit, damă contra rege, rege contra damă, lucrurile decurg fantastic de frumos, iar chibiţii sunt interesaţi de final. Acel final care se pare că nu mai vine…

Suntem o damă şi un rege pe o tablă de şah. De ce nu te apropii mai mult? Crezi că un rege ar captura o damă singură, pentru a rămâne el singur pe tabla de şah?

Ce înseamnă sa fii rege singur în pustiu?

Bogdan Pătruţ


Publicat

în

,

de către

Etichete: