Letiția Orșivschi Heiser – o femeie cosmopolită care a cunoscut mapamondul prin căutarea de noi începuturi, făcând popasuri și străbătând hotare nenumărate, ce și-a transformat viața și cunoștințele într-un muzeu. Unde e casa ei? E în satul Vama, județul Suceava, într-un punct nordic și bogat în tradiție sfântă, numită bucovineană.
Dar mai ales, casa ei e acolo unde mâinile și inima-i mare cât un glob au lăsat urme, de obicei, de ceară muiată în vopsele. Casa ei e un muzeu, în el stau bucăți din ființa sa, pentru că exponatele de după vitrine explodează de emoții, traduc culoarea în distanță, origine, individualitate, alteritate.
Oul- simbol al începutului, pentru Letiția Orșivschi Heiser e mai mult decât atât. E un suvenir, valoarea căruia se estimează la milioane de…trăiri. Vocea din căști a proprietarei muzeului din Vama ne dezvăluie secretele unei lumi necunoscute, dar descoperite tocmai prin aducerea acasă, în casă, a oului universal, care atinge deja o dimensiune metafizică, deoarece, bizar, prin metoda originală a acestei doamne nemaipomenite de a încondeia, îți permiți să ai pretenția de a cunoaște cultura țării de unde acesta provine.
Muzeul prezintă o impozantă colecție de ouă din peste 80 de țări ale lumii, fiecare avându-și tipărită istoria prin ornamente și simboluri specifice teritoriului. Cele 22 de vitrine susțin peste 3000 de ouă care te vor însoți în timpul călătoriei tale prin lume, iar acestei performanțe deosebite i s-au dedicat 12 ani frumoși din viață.
Așa mi s-a întâmplat mie să ajung și acasă – în Basarabia, preț de-un zbor imaginar, fără ca vocea din căști să mă părăsească. Pe una din vitrine vei avea ocazia unică să-ți verși lumina ochilor pe cel mai mic ou – oul de geko, care nu depășește dimensiunile unui sâmbure de cireașă. Apoi, fără să vrei, o să te miri de semiologia oului, ghidul oferindu-ți șansa de a te afla între paginile unei enciclopedii titanice.
De asemenea, varietatea de ouă se observă și după tehnica de lucrare: zgâriere, decuparea paielor, utilizarea firelor de păr, continuând cu suprafața care diferă de la caz la caz: coajă de ou, lemn, ceramică, porțelan sau sticlă.
De la reprezentări religioase, antropomorfe, zoomorfe, simboluri de stat și până la motive aviare, muzeul încântă prin iscusința și dăruirea de sine a artistului internațional, care a investit resurse ireversibile: timp și iubire.
Fiind unul dintre cele mai importante din Europa, Muzeul Oului atrage și cucerește ochiul prin expunerea exemplarelor de ouă rare: oul de emu, de nandu, de tinamu, de broască țestoasă, de flamingo, de crocodil, de struț, etc. Unele ouă sunt pe post de suport pentru bijuterii.
Această muncă admirabilă surprinde prin băile de culoare a fiecărei piese ce odihnește pe raft, iar la atingerea lor emoția depășește starea de incognito, vocea ghidului materializându-se, alăturându-se chiar vizitatorului.
Această nestemată bucovineană merită văzută, pentru că așa cum spune artistul Brâncuși: „Oul…maica formelor, a tuturor formelor”.
Maria Dicusar
Articole înrudite:
Muzeul Oului din Vama – tradiţia înseamnă artă
Zece lucruri frumoase în România
Seara artiștilor la Centru de Cultură „George Apostu” din Bacău
Theodor Aman – pictor şi gravor
„Când faci artă, te joci”
Cum să cucerești o veveriță…
Doza de istorie din Vatra-Dornei
O bijuterie bucovineană – Mănăstirea Humorului
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni – un veac de artă
Ziua dreptății – 1 Decembrie
Pregătirea cizmulițelor, dar și a sufletelor
Oaza de sănătate de la Băile Figa, Beclean, Bistrița-Năsăud
Tainița suceveană Cacica – mica Polonie românească
În Bucovina răsună chiar şi inima