Crepuscul al medievalului și auroră a contemporaneității – Cetatea Alba Carolina

Orașul antic Apulum – nume dat de romani după cucerirea Daciei carpatice, azi cunoscut ca Alba Iulia, este municipiul de reședință al județului Alba. Axa cronologică a istoriei a străpuns acest oraș, de fiecare dată imortalizând date importante. Cel despre care vrem să vă vorbim azi este unul ce datează încă din secolul al XVIII-lea, când, pe Dealul Citadelei, se construia o fortăreață cu bastioane, puternică și apărătoare a întregului oraș. Având un rol în primul rând strategic, fortăreața fusese ridicată în folosul habsburgilor care aveau stringenta nevoie de a-i împiedica pe otomanii vechiului imperiu să se impună din punct de vedere militar, dar și de a-și consolida puterea local.

Zidul estic al Cetății

Cetatea Alba Carolina, Alba Iulia, construcție

Construcțiile cetății de azi au început la ordinul conducătorului Eugeniu de Savoia, principele de pe atunci al Imperiului Habsburgic. Astfel, între ani 1713-1715 începe dărâmarea vechiului oraș al medievalității, pregătindu-se cele 140 de hectare – terenul suficient pentru a se pune bazele unei fortărețe impresionante în vestul țării, autoritățile hotărând să mute orașul care, de altfel, e cel de azi, în partea de est a cetății Alba Carolina.

Giovano Morando Visconti este arhitectul italian căruia îi aparține proiectul tehnic al fortăreței care urma să devină principala din Transilvania. Un lucru foarte interesant este faptul că zidarii și pietrarii care au contribut la ridicarea acestei impresionante construcții au fost doar meșteri și muncitori italieni și doar materialele au fost autohtone, iobagii români, în număr de peste 20 000, trebuiau să îndeplinească munca brută. Cărămida, predominantă pe zidurile ușor oblice ale  cetății, a fost confecționată pe teritoriul țării.

În interiorul cetății

Peste timp, lucrările au fost oprite, apoi reluate, din cauza resurselor financiare insuficiente. Tocmai din acest motiv, anumite construcții neterminate au avut loc de-a lungul anilor, ultimile înregistrându-se în anul 1873.

În prezent, pe teritoriul cetății se află două catedrale, Catedrala Ortodoxă și Catedrala Romano-Catolică, singura universitate din oraș care poartă denumirea zilei naționale a României „Universitatea 1 Decembrie, 1918”, iar din 2015, în apropiere de aceasta, a fost construit un muzeu de sticlă, în interiorul căruia vizitatorii pot viziona un filmuleț despre viața orașului Apulum.

Catedrala Ortodoxă

Valoarea arhitecturală a cetății este una majoră și de apreciat. Corpul fortăreții reprezintă un heptagon, iar forma stelară a construcției i-o conferă cele șapte bastioane. Cetatea are șase porți: trei spre oraș, iar celelalte trei permit accesul din partea vestică pe teritoriu.

Astăzi, Cetatea Alba Carolina învie orașul și adună zeci de turiști zilnic, fortăreața constituind un punct forte al Transilvaniei, dar, mai ales, este un monument atractiv pentru cei care iubesc istoria și sunt pasionați de trecutul nației. În jurul cetății, orașul prinde viață pe orice vreme, iar de sus, aceasta pare a fi o stea telurică.

În antichitate, în același loc au dăinuit alte două fortificații: în anul 106 Castrul Roman, iar pe durata secolelor XVI-XVII – Cetatea Medievală Bălgrad.

În interiorul Catedralei Romano-Catolice
Zidurile Cetății
Intrarea în cetate
Din interiorul muzeului
Universitatea „1 Decembrie,1918”

Autor: Maria Dicusar