Controlul minții în romanul „1984” – contribuțiile tehnologiei și vocabularului

Controlul minții este subiectul care fascinează omenirea de veacuri. Inițial s-a început cu cercetarea mecanismului gândirii. Cum funcționează, ce factori îl influențează, cum anume poate fi stimulat și alte asemenea întrebări au fost subiectele principale ale multor lucrări filosofice. Însă, îndată ce mecanismul gândirii a fost deslușit sau măcar în parte explicat, noțiunile aflate au început a fi aplicate și testate în vederea obținerii de rezultate în alte subiecte direct legate de acesta. Unul dintre ele este, desigur, controlul minții.

Poster „Fratele cel Mare stă cu ochii pe tine” sursa: Wikipedia

În anul 1949 este publicat romanul 1984, lucrare prin care George Orwell avea să șocheze lumea. Romanul politic ne pune în față societatea distopică a Londrei anului 1984.  Opera descrie urmările nocive ale unui regim totalitarist. Controlul absolut pe care Partidul îl are este laborios prezentat de la metodele obținerii lui până la manifestările și rezultatele lui.

Scurt rezumat

Povestea romanului urmărește un episod din existența personajului principal – Winston Smith. Acesta este un funcționar al Ministerului Adevărului. El duce o viață insipidă și lipsită de culoare pe fundalul unei Londre dezolante. Orașul împânzit de camere de supraveghere și microfoane are zidurile clădirilor tapetate cu afișe propagandiste ce ilustrează figura conducătorului statului înconjurat de lozinca „Fratele cel Mare stă cu ochii pe tine”. Winston are 39 de ani și este căsătorit cu o femeie, Catherine, pe care nu o mai iubește, dar de care nu se poate despărți.  Totuși, el începe o relație cu Julia,  o colegă cu 15 ani mai tânără.

 

Deși statul nu încuraja și chiar pedepsea manifestările emoțiilor umane precum dragostea, mila și loialitatea față de o altă persoană, cei doi continuă să se întâlnească, însă pe ascuns. Cei doi își mărturisesc unul altuia convingerile revoluționare asumându-și un risc extrem astfel. Șeful lor, O’Brien, îi invită pe cei doi la el în vizită. Întrucât nimeni nu făcea asta, iar Winston considera că șeful lui este un om inteligent, el crede că cei doi sunt invitați ca să se alăture și O’Brien gândirii lor revoluționare. Cei doi mărturisesc poziția lor, apoi primesc o carte.

Într-o noapte, peste cei doi năvălește poliția și îi arestează. Ambii sunt supuși torturilor până când, în ultimă instanță, cedează. Eliberați, cei doi nu își mai pot manifesta sentimentele unul față de celălalt, dar nu numai din pricina regulilor partidului ci și din cauză că gândirea lor a suferit schimbări majore. Ultimele cuvinte ale romanului sunt: „ Îl iubește pe Fratele cel Mare!” și se referă la „noul și vindecatul” Winston.

 

Controlul prin tehnologie

Orașul are peste tot camere de supraveghere și microfoane. Populația este obligată să aibă permanent televizorul pornit. Oriunde se uită, oamenii văd tehnologie și deci știu că sunt urmăriți. Camerele îi urmăresc pentru ca nu cumva vreunul dintre ei să încalce principiile și regulile impuse de Partid. Astfel, statul își controlează fizic cetățenii. Cu toții au grijă să nu lase vreun semn sau să schițeze un gest ce i-ar putea băga la închisoare. Televizoarele trebuie să fie mereu pornite fiindcă prin ele pot fi urmăriți. De asemenea, statul, prin televiziune, îndoctrinează societatea. Ei sunt nevoiți să asculte în fiecare clipă doctrinele, știrile mincinoase și toate anunțurile statului. Așadar, televizorul devine o metodă de manipulare și control al minții.

 

Newspeakul

Newspeakul reprezintă un nou limbaj. Este un limbaj simplificat, nestilizat și foarte concret. El se împarte în trei categorii. Categoria A conține vocabularul cuvintelor ce definesc acțiunile zilnice. Cuvintele sunt simple și nu pot fi folosite cu subînțeles. Categoria B conține cuvintele din vocabularul politic. Aceste cuvinte sunt, în general, formate prin alăturarea altor două structuri. Ele au un dublu înțeles de obicei. De exemplu, „a macavorbi” are un sens pozitiv și chiar laudativ atunci când ne referim la gândirea unei persoane ortodoxe, dar totodată, are și un sens peiorativ dacă facem referință la o persoană cu gândire opusă. Acest vocabular este folosit de putere cu scopul de a prolifera discursuri fără sens și conținut. Ultima categorie, categoria C, este compusă din termenii științifici și tehnici.

Rolul acestui nou limbaj era și el de control. Având un număr limitat de termeni, omul nu putea să exprime tot ceea ce simțea. De asemenea, însăși gândirea era limitată de numărul restrâns de termeni cunoscuți. Deci, adoptând newspeakul și uitând vechiul grai, omul nu mai putea concepe idei revoluționare. El nu se mai putea împotrivi puterii. Restrângând vocabularul, Partidul restrângea implicit intelectul masei populației.

 

Concluzii

O societate este compusă din limbă și cultură. Cultura compusă din istorie, tradiții și obiceiuri este transmisă prin limbă, oral sau în scris. Așadar, principalul element al unui popor este limba. De la ea pornesc toate celelalte. Dacă ea este coruptă, întreg mecanismul se strică. În romanul 1984, Partidul, prin acțiunile sale, confirmă această teorie. Prin mijloacele tehnice, mai exact prin televizor, el încearcă să îndoctrineze și deci să impună ideile sale poporului. Prin modificarea structurii vocabularului și introducerea newspeakului, statul limitează exprimarea și gândirea populației.

Totuși, ce ne facem cu vechiul grai sau cu istoria care dă exemple de revoluționari? Partidul lui Orwell s-a ocupat și de acest aspect. El a ordonat rescrierea tuturor documentelor și a promovat o istorie creată de el. Trecutul e compus din însemnările și amintirile asupra cărora cădem de acord. Cum Partidul avea controlul asupra tuturor vechilor scrieri și asupra minții oamenilor, istoria a devenit ficțiunea Partidului.

Așadar, romanul semnat de George Orwell nu reprezintă numai o distopie declanșată de totalitarism, dar este, de asemenea o odă adusă limbii. Scriitorul expune convingerea proprie conform căreia, statul, pentru a putea obține controlul minții umane, trebuie să dețină controlul tehnologiei și al limbii. Acestea două vor acționa ca două mâini ce vor reține și lega libertatea umană.

Diana Cristea