În satul Maxut, pe culmea dealului molcom ce mărgineşte drumul dintre Târgu-Frumos şi Botoşani zăboveşte un crâmpei din viaţa patriarhală a boierimii neaoşe din secolul al XIX-lea – Conacul Polizu. Inefabilul perioadei de înalt trai şi glorie românească este capturat între zidurile acestei case boiereşti, înălţată fiind în anul 1870 de către Constantin Ghica Deleni, descendent al renumitelor familii Cantacuzino, Ghica şi Deleanu.
Conacul Polizu a constituit locul de întâlnire al marii boierimi ieşene şi bucureştene de la finalul secolului al XIX-lea şi până la confiscarea acestuia de către regimul comunist. De altfel, însăşi Regina Maria a călcat pragul conacului, devenit loc de refugiu în timpul Primului Război Mondial.
Domeniul este siluit în primă fază de către armata rusă, transformându-se ulterior în sanatoriu. În mod evident, casa boierească nu a scăpat de sub egida comuniştilor, funcţionând astfel, până în 1989 ca destinaţie de CAP. De altfel, acest aspect a avut unele repercursiuni asupra conacului, întrucât în anul 2000, când acesta a fost preluat de către proprietara actuală şi singura descendentă a familiei Ghica, Ioana Irina Rişcuţia, aspectul lăsa de dorit, neprezentând particularităţile unui domeniu boieresc. Frumuseţea conacului fusese estopată sub humă şi tencuială; stâlpii de granit, pereţii împodobiţi cu ornamente de factură neoclasică, mozaicurile de pe jos, toate au îndurat atrocitatea regimului.
Meritul înfăţişării actuale se datorează netăgăduit Ioanei, cea care a iniţiat procesul de renovare a conacului, spre a resuscita farmecul cândva apus al acestei renumite maison de plaisance a vremii. Astăzi, după demersuri de reabilitare minuţioase, înconjurat de verdele luminos a zeci de hectare de verdeaţă, sub dulcele parfum al livezilor de vişini şi cireşi, Conacul Polizu îşi înalţă triumfător zidurile proaspăt zugrăvite, ce adăpostesc camere mobilate într-o dulce atmosferă de anticariat. Prin urmare, pătrunderea pe terasa ce dă spre parcul imens al domeniului boieresc reprezintă un demers spiritual de o nesfârşită frumuseţe, un ritual al celebrării simţurilor respectat încă din vremurile de aur ale României.
Conacul Polizu constituie în zilele noastre un punct turistic de un deosebit farmec autohton, în care bucatele tradiţionale se armonizează perfect cu splendoarea peisajului. Cele 8 camere, ce stau la dispoziţia turiştilor, conservă profund spiritul locului şi al unei epoci pline de glorie, conferindu-le acestora un răsfăţ regal de o încântătoare frumuseţe.
Adelina-Mihaela Poenaru
Articole înrudite:
Popas în timp
Minitrip cultural în județul Iași (III) – Castelul Sturdza de la Miclăușeni
Bacău – orașul de la confluența Bistriței cu Siretul
Salina Praid – distracţie şi tratament
Mănăstirea Moldoviţa
Biserica Biertan
Dansul de la Miclăușeni – Călătorie la 1900, 5-6 sept. 2015
Locuri pe care merită să le vizitezi în România (I)
Mariana
Cheile Turzii – paradis de sănătate pentru minte și suflet
Monumente importante uitate de-a lungul timpului
Parcul Național Cozia – un potențial natural și antropic
Catedrala Mitropolitană din Iaşi
Muzeul Viei și a Vinului din Hârlău te cheamă în vizită