Comuna Bȃrsӑneşti, judeţul Bacӑu – aşezarea geografică, limitele și resursele utile

Aşezarea matematică

Teritoriul comunei Bârsăneşti se află situat în România în partea central-sud-vestică a judeţului Bacău, la intersecţia paralelei de 46˚20’ latitudine nordică cu meridianul de 26˚40’ longitudine estică. Mai exact este cuprinsă între paralela de 46˚17’10” latitudine nordică în sud și paralela de 46˚25’13”latitudine nordică în nord, precum şi între meridianul de 26˚36’56”longitudine estică în vest și meridianul de 26˚44’56”longitudine estică în est.

Se desfăşoară pe aproximativ 9’ şi 3” în latitudine şi pe 8’ în longitudine. Fusul orar standard pentru Bârsanesti este UTC/GMT+2.

În 2014, ora de vară este valabilă de la 30 Mar 2014 până la 26 Oct 2014.

Aşezarea în cadrul depresiunii

Din punct de vedere fizico-geografic, comuna Bârsăneşti se află situată în Subcarpaţii Moldovei la contactul dintre Culmea Berzunţului şi Subcarpaţii Trotuşului în Depresiunea Tazlău – Caşin. Ocupă de fapt, capătul sudic al Culmii Berzunţ, unde altitudinea ajunge până la 982 m şi Bazinul Bârsăneşti din Depresiunea Tazlău – Cașin, coborând până la valea Tazlăului pe dreapta, la confluenţa pârâului Bârsăneşti cu Tazlăul.

Este situată la o altitudine de 277 metri deasupra nivelului mării. Comuna se găseşte pe trei trepte altitudinale de relief: prima treaptă, care este de fapt cea mai joasă, se menţine în jurul altitudinii de 200 m şi se suprapune luncilor; a doua treaptă, cu altitudinile în jur de 400 – 600 m s-ar suprapune de fapt dealurilor subcarpatice; a treia treaptă, cu altitudinile de peste 600 m, este situată în partea vestică şi aparţine zonei montane a flişului.

Localizarea comunei Bârsănești în cadrul județului Bacău
Localizarea comunei Bârsănești în cadrul județului Bacău

Depresiunea Tazlău-Caşin, deci şi comuna Bârsăneşti, este aşezată la întretăierea a două drumuri comerciale de mare circulaţie: cel de pe valea Trotuşului, de la Adjud prin Oneşti spre Ghimeş şi cel de la Oituz prin Oneşti spre Bacău, peste culmea Pietricica. Chiar Dimitrie Cantemir în ,,Descrierea Moldovei“ vorbeşte despre ,,drumul păcurii“ şi ,,drumul sării“ din această regiune. ,,Drumul sării “ trece chiar prin comuna Bârsăneşti: Târgu Ocna – Brăteşti – actuala şosea naţională Oneşti – Bârsăneşti – Bacău, cărăuşii înnoptând în Bârsăneşti, după ce urcau panta accentuată de la Găleanu – Brăteşti.

Bârsăneştiul este situat pe şoseaua naţională Oneşti – Bacău la o distanţă de 10 Km de Oneşti şi 43 de Km de Bacău.

Comuna Bârsăneşti are ca vecini comuna Berzunţi la nord, comuna Dofteana la vest, oraşul Târgu Ocna la vest şi sud-vest, comuna Târgu Trotuş la sud, municipiul Oneşti şi comuna Helegiu la sud-est şi est, respectiv comuna Livezi la nord-est (ca în imaginile alăturate).

Pozitia comunei Bârsănești în cadrul Depresiunii Tazlău-Cașin
Pozitia comunei Bârsănești în cadrul Depresiunii Tazlău-Cașin

Organizarea administrativă a comunei

Comuna Bârsăneşti are o suprafaţă de 7038 ha şi o populaţie de 5100 locuitori și este formată din următoarele localități:

Bârsăneşti, care este reşedinţa comunei, este situată pe pârâul Bârsăneşti, pe versantul stâng al muntelui. Are integrate şi două cătune: Glodosu – situat pe valea pârâiaşului Glodosu şi Gura Văii pe versantul stâng al pârâului Bârsăneşti, aproape de vărsarea sa în Tazlău. Are o populaţie de 1753 de locuitori.

Albele – sat situat pe pârâul Albele la distanţa de aproximativ 7 km de centrul comunei. Are o populaţie de 785 de locuitori.

Brăteşti – sat situat pe pârâul Brăteşti, aproape de izvoarele pârâului Caraclău, la o distanţă de 6 km de centrul comunei. Are o populaţie de 1261 de locuitori.

Caraclău – sat situat pe cursul mijlociu al pârâului Caraclău, la 4,3 km de centrul comunei. Are o populaţie de 1301 de locuitori.

Resurse utile

Prin poziţia sa geografică comuna Bârsăneşti nu prezintă importanţă deosebită legată de resursele naturale. Forajele efectuate în 1960 şi reluate în 1983 nu au pus în evidenţă resurse deosebite. Complexul miocen din zonă, are grosimea de 300-400 m şi începe prin strate de brecii argiloase cu intercalaţii de sare gemă şi săruri de potasiu şi magneziu, la care se adaugă argile gipsifere cu intercalaţii de gresii. Semnificativ este masivul de sare de la Târgu Ocna în zona Găleanu şi Vâlcele şi se continuă în vestul comunei Bârsăneşti, zona de vest a Brăteştilor. Masivul este format din sare gemă, dar şi din săruri de potasiu şi magneziu şi anume: silvină, cornalit şi polihalit.

Zone cu petrol şi sare
Zone cu petrol şi sare

La începutul Tortonianului, mişcările stirice târzii au dus la instalarea unui regim lagunar când se depune formaţiunea saliferă superioară. Aceasta este pusă în evidenţă în partea central-nord-estică, în zona Albele, prin izvoare sărate, dar a căror debit este foarte mic. Tot în zona satului Albele forajele efectuate în 1983 au pus în evidenţă cantităţi mici de petrol, care nu sunt încă exploatate. Zăcămintele de petrol sunt puse în evidenţă şi sub formă de bălţi de ţiţei care apar pe pârâul Prisăcica Bârsăneşti şi pe coasta Păcurii Albele. Pe valea pârâului Prisăcica aparte un izvor cu miros de iod. În satul Caraclău, pe „Slatina” sunt bălţi de saramură (imaginea alăturată).

În zona satului Brăteşti se găseşte calcar, care a fost exploatat pentru obţinerea varului, în prezent exploatarea fiind părăsită. În partea de nord-est a satului Brăteşti se află o zonă într-un masiv deluros fără vegetaţie, format dintr-o rocă cu aspect unsuros şi moale, numită de localnici ,,ceară de pământ “.

Pârâiaşele din apropiere au miros de sulf. De asemenea la ,,Uluci“, pe pârâul Sărăţel se găseşte un izvor cu apă minerală. Există și bogate și variate resurse de roci de construcţii, precum gresii, nisipuri şi pietrişuri, argile pentru obţinerea chirpiciului, gipsul care se găseşte la zi în Dealul Gălean.

Lăcrămioara Mititiuc,

Profesor de geografie și istorie, Şcoala Gimnazială Nr. 1, Bȃrsănești, județul Bacău