Căsătoria interetnică sau interreligioasă

nuntaSocietatea actuală este pregătită să accepte în mod unitar căsătoria interetnică sau interreligioasă? Colectivităţile umane au evoluat destul de mult de-a lungul ultimelor decenii, însă, cu toate acestea, există anumite bariere de care întemeierea unui mariaj se izbeşte la început de drum. Familia reprezintă celula de bază a unei comunităţi, iar căsătoria presupune adesea un act condiţionat de mentalitatea mai mult sau mai puţin deschisă a societăţii din care partenerii cuplului fac parte.

Există numeroase situaţii delicate, în care cei ce au intenţia de a forma un viitor împreună nu obţin aprobarea membrilor familiei, datorită etniei sau a religiei care îi diferenţiază. Căsătoria reprezintă, în acest caz, în ochii celorlalţi un mare risc sau pur şi simplu o preconcepţie socială. Cu cât cuplurile interetnice/ interreligioase dau dovadă de un mediu familial armonios, cu atât prejudecăţile pot fi surmontate, această practică putându-se răspândi pe o arie mult mai largă.

Ceea ce este benefic în acest tip de căsătorii constă în aceea că ambii parteneri sunt constrânşi de a lua contact cu mediul cultural din care face parte celălalt, dezvoltând astfel sentimente de toleranţă faţă de cei de altă etnie sau religie. Creşterea reţelei de familii interetnice sau interreligioase, ce se familiarizează cu alte medii culturale decât cel de provenienţă, reprezintă, în definitiv, un factor elementar în procesul de diminuare a segregării sociale.

Din punct de vedere ştiinţific, s-a constatat că practicarea căsătoriilor în cadrul aceleaşi comunităţi a dus la dezvoltarea unor boli genetice specifice anumitor rase  sau etnii, pe când din căsătoriile mixte rezultă copii cu un bagaj genetic mai diversificat, ceea ce este important în protejarea lor împotriva mutaţiilor. Acest fapt este motivat de către cercetători prin complementaritatea genetică, şansele de moştenire a unei boli specifice numai anumite rase din cele două a părinţilor fiind intens diminuate.

Deşi căsătoria interetnică sau interreligioasă prezintă avantaje majore în cazul sănătăţii copilului, există totuşi comunităţi în mijlocul cărora valorile spirituale se dovedesc a fi mult mai importante. Astfel, în cazul populaţiilor care au fost supuse cândva, de-a lungul timpului, unui proces de exterminare sau persecuţie, precum evreii sau romii, se remarcă încercarea de a menţine căsătoriile în cadrul aceleaşi comunităţi, aceasta fiind privită ca una dintre căile cele mai optime de conservare şi fortificare a rasei.

Pe lângă acestea, în pofida faptului că legile s-au schimbat, mentalitatea tradiţională întârzie să producă o mutaţie de principii. Ostilitatea comunităţii faţă de căsătoriile interrelegioase sau interetnice, precum şi dezaprobarea familiei pot constitui factori de presiune asupra mariajului. Partenerii pot resimţi acut lipsa ajutorului în momente dificile, în care constată lipsa unui sprijin extern. Mai mult decât atât, de-a lungul căsniciei apar o serie de problematici ce necesită luarea unor decizii delicate: de la modalitatea de oficere a căsătoriei şi tradiţiile, obiceiurile menţinute în sânul familiei, până la naşterea copilului, botezarea lui, educaţia care i se va oferi etc. Incompatibilitatea dintre mentalităţile celor doi parteneri poate provoca o dezbinare a mariajului, chiar dacă la început pot fi dispuşi să recurgă la anumite compromisuri.

Dincolo de căsătoria interreligioasă sau interetnică, partenerii, odată deveniţi părinţi, trebuie să fie pregătiţi să înfrunte anumite fenomente sociale, precum discriminarea. Astfel, aceştia sunt nevoiţi să depună un efort suplimentar în a oferi copilului explicaţiile necesare pentru a înţelege provenienţele sale culturale, astfel încât el să-şi cunoască identitatea.

Adelina-Mihaela Poenaru


Publicat

în

,

de către