Călimănești – mai aproape de natură, mai aproape de prospețime

Călimănești este un oraș din România, situat la poalele masivului Cozia și Căpățânii din Carpații Meridionali, în partea de nord a județului Vâlcea și pe ambele maluri ale Oltului.

Acolo, Mircea cel Bătrân a ctitorit Mănăstirea Cozia, iar locurile sunt foarte cunoscute încă de pe vremea dacilor, pentru efectele incomparabile ale apei termale din zonă. Încă în 138, romanii, cucerind Dacia, au ridicat acolo un castru de apărare, cunoscut sub numele de castrul roman Arutela,  acesta fiind numele roman al Oltului. În jurul castrului a început să se dezvolte și să se extindă o așezare rurală destul de înfloritoare. Însă, această așezare a fost destrămată în secolul V, când conducătorii ei, Căliman, Șerban, Stoiam și Bogdan au împărțit-o și noile așezări au fost numite Călimănești.

 

Pavilionul Central din Călimănești, Sursa: http://www.flickr.com/photos/cod_gabriel/2053296338/
Pavilionul Central din Călimănești, Sursa: aici

 

Așadar, Călimăneștiul are o istorie destul de complicată. O legendă spune că satul lui Căliman a luat naștere datorită mănăstirii de la Cozia, aceasta fiind construită în apropierea unei alteia (la rândul ei construită de către Negru-Vodă, ceva mai la nord). În 1859, când a avut loc Întemeierea Principatelor Române, în jurul mănăstirii Cozia se aflau câteva case mici, care coborau din munți și până la apele râului Olt. Se spune că acolo își duceau traiul câțiva romani, care de fapt, au fost puntea de legătură dintre daco-romani și români.

Prima dată, Călimăneștiul a fost atestat documentar în 1388, la 20 mai, de către Mircea cel Bătrân.

Obiective turistice:

  • Mănăstirea Cozia;
  • Mănăstirea Turnu;
  • Schitul Ostrov;
  • Stânișoara;
  • Cascada Lotrișor;
  • Schitul Sf.Ioan;
  • Gara Călimănești;
  • Biblioteca Orășenească A. E. Baconschi;
  • Castrul roman Arutela.

O altă legendă spune că un cioban s-a spovedit călugărilor de la Cozia, spunându-le că el s-a vindecat scăldându-se într-un lac din apropiere. El mai povestea că acel lac are puteri cerești, pentru că el nu mai are dureri de spate, și nici oile lui nu mai sunt rănite. Călugării au verificat acest lucru și au descoperit în jurul mănăstirii izvoare cu proprietăți de vindecare, apoi au construit un spital unde oamenii venea să se trateze de bolile de care sufereau.

Un alt exemplu este și Franz Joseph, împărat al Austro-Ungariei care s-a tratat cu apele minerale de la Căciulata.

Chiar și Mircea cel Bătrân s-a dus la bătrânețe acolo, iar mai târziu, și Matei Basarab i-a urmat exemplul. Pe la jumătatea secolului XIX-lea, Napoleon al III-lea suferea de o boală la ficat, iar doctorul Carol Davila i-a recomandat apă de la unul din actualele izvoare de la Căciulata. Apa i-a fost îmbuteliată și trimisă direct la Paris.

Astfel, industria de bază a orașului este turismul balnear, iar pe parcursul anilor, stațiunea balneară s-a extins către Căciulata, unde există izvoare minerale și termale, apoi către Cozia, construindu-se numeroase baze de tratament, spitale și hoteluri.

Datorită faimei apelor miraculoase, Călimănești a ajuns să fie un oraș binecunoscut, unde oamenii au tot venit și încă mai vin să se delecteze cu aerul proaspăt de munte, cu apele curate și pure, cu atmosfera care te relaxează complet, cu peisaje deosebit de frumoase oferite de Valea Oltului și cu felul în care te simți înconjurat de frumusețe și prospețime. E locul unde ești mai aproape de natură, mai aproape de Dumnezeu.

Maria Bocicov


Publicat

în

,

de către