Biologi români

Date generale

Emil-Racovita-in-laboratorul-de-pe-Belgica
Emil-Racoviţă în laboratorul de pe Belgica

Şcoala românească de biologie este recunoscută peste tot în lume ca fiind foarte valoroasă. În biologie avem nume de savanţi ca: Traian Săvulescu, Gh. Ionescu Siseşti (întemeietorul Institutului de cercetări agronomice), doctorul Constantin Levaditi, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei. În biologie au defașurat o activitate de cercetare şi popularizare dr. N. Leon (parazitologie), Grigore Antipa (hidrobiologie), St. C. Michailescu, P. Bujor, Dimitrie Voinov (citologie), Em. Teodorescu, Ion Borcea s. a.

Emil Racoviţă a creat în 1907 biospeologia. După 1944, în biologie se realizează monografiile florei şi faunei ţării, Traian Săvulescu a publicat lucrări valoroase de fitopatologie.

Savanţi în biologie

George Emil Palade
George Emil Palade

În continuare prezentăm o lista de biologi (botaniști, anatomiști, zoologi), dar şi alţi savanţi (biochimişti, medici) care au avut un rol însemnat în dezvoltarea acestei ştiinţe în România:

  • George Emil Palade – medic şi biolog american de origine română cu importante cercetări în domeniul biologiei celulare. A descoperit (1953) ribozomii şi a descris sistemul şi funcţiile membranelor intracelulare. A primit Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină (1974), împreună cu A. Claude şi Chr. de Duve.
  • Grigore Antipa – Întemeietor al Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care îi poartă numele. A elucidat problemele productivităţii biologice din fluviul Dunărea şi din partea de nord- vest din Marea Neagră. A pus bazele şcolii româneşti de hidro-biologie şi ihtiologie. Iniţiatorul dioramelor şi unul dintre creatorii muzeologiei moderne.
  • Victor Babeş – medic şi bacteriolog român. Unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, autor al primului tratat de bacteoriologie din lume. A descoperit peste 50 de microbi noi şi a preconizat metode noi de colorare a bacteriilor şi a ciupercilor. A introdus vaccinarea antirabică şi a pus bazele seroterapiei române.
  • Ioan Cantacuzino – Fondator al şcolii române moderne de microbiologie şi medicină experimentală.
  • Dimitrie Voinov – biolog roman este cunoscut pentru contribuţii la cercetarea morfologiei animale şi, mai ales, a celei celulare. Studii de taxonomie şi histofiziologie asupra organului ciliofagocitar al nefridiilor unui vierme paraziatar pe raci; a demonstrat existenţa a trei constituienți celulari (protoplasmatici): condrionul, vacuomul şi sistemul golgian. Primul în lume care adescoperit ancuploidia sau polisomia la animale.
  • Scarlat Longhin – n. Dofteana, Judeţul Bacău, medic român. A înfiinţat aici Clinică de dermatologie. Lucrări în domeniul dermatologiei şi microbiologiei.
  • Ion Borcea – naturalist român, care a fondat staţiunea de cercetări de la Agigea.
  • Zaharia Pantu – botanist roman care a realizat monografii floristice. A realizat primul repertoriu de termeni etnobotanici populari.
  • Emil Pop – botanist roman recunoscut ca întemeietorul şcolii româneşti de palinologie. Preocupat de înfiinţarea unor rezervaţii naturale.
  • Eugen A. Pora – fiziolog şi oceanograf.
  • Florian Porcius – Unul dintre creatorii terminologiei botanice româneşti.
  • Victor Preda – medic şi biolog roman care a scris lucrări în domeniul biologiei teoretice, antropobiologiei, anatomiei comparate.
  • Daniel Danielopolu – fiziolog şi farmacolog roman este precursor al teoriei sistemelor biologice şi al medicinei cibernetice.
  • Victor A. Voicu – general, medic şi farmacolog român.
  • Petre V. Jitariu – biolog român. Cercetări în domeniul fiziologiei animale comparate şi de biofizică.
  • Alexandru Manuila – medic, antropolg şi lexicograf român. Studii de genetică. Autor al unui monumental „Dicţionar francez de madicină şi de biologie” (4 vol.)
  • Vasile Mârza – medic, histolog şi biolog român. A studiat biomorfologia celulelor sexuale.
  • Benedict Menkes – medic şi biolog român. Cercetări în domeniul morfologiei şi al embriologiei experimentale.
  • Ştefan Minovici – chimist român. Lucrări în domeniul chimiei toxicologice analitice, organice şi biologice.
  • Iuliu Moldovan – medic şi igienist român. Unul dintre fondatorii şcolii de igienă şi sănătate publică din Cluj (Lucrare: „Biologia familiei şi etnobiologia”).
  • Constantin Motaş – zoolog român. A ţinut la Iaşi primul curs de hidrobilogie şi piscicultură din România. A contribuit la dezvoltarea hidrobiologiei şi a limnologiei româneşti.
  • Nicolae Nestorescu – medic român. Prof. univ. la Bucureşti. Studii în domeniul microbiologiei.
  • Ştefan S. Nicolau – medic român. Întemeietorul şcolii româneşti de inframicrobiologie.
  • Eugen Macovschi – biochimist român. Cercetări asupra permeabilităţii membranelor biologice.
  • Radu I. Vlădescu medic veterinar şi biochimist român. A organizat în România cel dintâi laborator de chimie biologică.

Vezi Știința românească!