ASTRA

Asociația Transilvăneană pentru Literatură Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) este o  instituție culturală care a luat ființă pe 23 octombrie 1861 la Sibiu și își desfășoară activitatea până în 1950. A avut un important rol cultural și politic în lupta pentru eliberarea națională a romanilor transilvăneni și în pregătirea Unirii din 1918. A funcționat în Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, Bucovina, Basarabia și Dobrogea.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Asocia%C8%9Bia_Transilvan%C4%83_pentru_Literatura_Rom%C3%A2n%C4%83_%C8%99i_Cultura_Poporului_Rom%C3%A2n#/media/File:ASTRA_in_Simleu_Silvaniei,_August_1908.jpg

Luceafărul, Anul VII, Nr. 17, Sibiiu, 1 Sept. 1908, p. 407

Principalul țel al asociației a fost preocuparea răspândirii culturii, organizând prelegeri populare, conferințe multiliterare sau de istorie națională, reuniuni, expoziții. Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de ltiință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor – toți aleși pe trei ani.

De asemenea, a editat reviste precum Transilvania, Țara noastră, Foaia poporului și colecțiile Biblioteca populară, Biblioteca tineretului, Biblioteca profesiunilor industriale.  În decursul celor 89 de ani de activitate ASTRA a reușit înființarea unui muzeu etnografic și o editură.

Un aspect de o importantă valoare culturală este apariția, pe 7 februarie 1895 Enciclopediei române, 3 vol, coordonată de Corneliu Diaconovici. Lucrarea a avut o dublă orientare, una politică și una culturală. Înființată de „inteligențiile românești ardelene”, așa cum erau numiți intelectualii vremii, primul președinte al Asociațiunii Transilvănene pentru Literatură Română și Cultura Poporului Român fiind episcopul Andrei Șaguna. Episcopul a fost ales în cadrul ședinței de inaugurare de către cei 212 membri ai asociațiunii.

http://sfantul-andrei-saguna.blogspot.ro/2011_11_27_archive.html
http://sfantul-andrei-saguna.blogspot.ro/2011_11_27_archive.html

Au urmat Timotei Cipariu, George Baritiu, Vasile Goldis ș.a.  Secretarii care și-au desfășurat activitatea în cadrul ASTRA, au fost Corneliu Diaconovici, Octavian Tǎslǎuanu și Andrei Bârseanu. În 1906, sub îndrumarea lui Oct. C Tǎslǎuanu și a lui Octavian Goga a apărut revista Luceafărul care va deveni oglinda vie a a spiritului de creație ardelean.

Cu ocazia aniversării a 75 de ani de existență a asociațiunii, au participat Regele Carol al II-lea al Românieiși principele Mihai I al României.

Citește și  Cine este Nicolae Manolescu?
Regele_Carol_II_si_Mihai_20_septembrie_1936_(Viata_ilustrată)
Regele Carol al II-lea și Mihai I, 20 septembrie 1936

Un an mai târziu după abdicarea Regelui Mihai, în 1948 Astra a fost desființată de regimul comunist care ajunsese la putere.

După Revoluția din 1989, intelectualii vremii au renăscut activitatea „asociațiunii”. Urmând un imbold patriotic, în toate colțurile țării s-a reaprins flacăra ce a ghidat timp de aproape un veac membrii ASTRA. După 47 de ani de nefuncționare, a avut loc în aprilie 1990 la Sibiu prima adunare generală, cu acest prilej fiind ales ca președinte al Asociațiunii preot profesor universitar doctor Dumitru Abrudan. În cei doi ani de activitate, Dumitru Abrudan a reușit să refacă prestigiul Asociațiunii de odinioară.

 

 

 

 

 

 

În prezent, există peste 70 de filiale ale Asociațiunii atât în țară cât și în străinătate.

Vezi și Cultura românăIstoria românilorRomâniaLiteratura românăFolclorul românesc

Mihaela Ștefania Puțeanu