Alan Turing – părintele informaticii moderne și al inteligenței artificiale

Alan Mathison Turing (23 iunie 1912 – 7 iunie 1954), cunoscut în zilele noastre ca părintele informaticii moderne și al inteligenței artificiale, a fost un informatician, matematician, logician şi criptanalist britanic. Alan Turing a inventat un dispozitiv (mașina Turing) bazat pe lucrul cu cifrele 0 şi 1, care a formalizat conceptul de algoritm şi calcul.

În 1999 jurnaliștii TIME îl numeau pe Alan Turing drept unul din cei mai importanți 100 de oameni ai secolului al XX-lea, iar editorii de la Nature concluzionau faptul că „Alan Turing este, fără îndoială, singura persoană care a avut contribuţii majore, ce a schimbat faţa lumii, în cele mai fine trei tipuri de inteligenţă: umană, artificială şi militară”.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Alan Turing a jucat un rol important în dezvoltarea tehnicilor de spargere a cifrurilor germane, alături de echipa de la Bletchley Park, tehnici care, potrivit unor istorici, au salvat viețile a milioane de oameni, prin scurtarea războiului în Europa cu doi până la patru ani.

După cel de-al Doilea Război Mondial, Turing a configurat unul din primele proiecte de calculator cu program stocat -ACE (Automatic Computing Engine), în colaborare cu National Physical Laboratory.

În 1936, Alan Turing a inventat un dispozitiv ipotetic, reprezentând o mașină de calcul, numit „a- machine” (mașină automată). O mașină Turing ajută informaticienii să înțeleagă limitele calculelor mecanice, prin manipularea simbolurilor (conform unui tabel de reguli), existând posibilitatea de a fi adaptate pentru a simula logica oricărui calculator care poate fi construit.

În 1948, Turing a început să colaboreze cu Max Newman la Laboratorul de Computing de la Universitatea din Manchester, unde a luat parte la dezvoltarea calculatoarelor Manchester și a devenit interesat de biologia matematică. În această perioadă a scris un articol despre bazele chimice ale morfogenezei, anticipând descoperirea reacțiilor chimice oscilatoare (reacția Belousov-Jabotinski), care au fost observate pentru prima data în 1960. Interesul primordial al lui Alan Turing în domeniul biologiei matematicii era înțelegerea filotaxiei Fibonacci, existența numerelor Fibonacci în structurile plantelor.

În 1950 Turing a explorat domeniul inteligenței artificiale. El a pornit de la faptul că e greu de definit inteligenţa, dar putem afirma că omul este inteligent. Aşadar, dacă o altă creatură s-ar comporta în mod similar unui om, am putea spune că este inteligentă. Evident, nu toate elementele comportamentului uman sunt relevante pentru inteligentă. Puterea de decizie, limbajul natural ţin de inteligenţă, pe când mersul sau reproducerea nu.

Turing a inventat testul care îi poartă numele, bazat pe capacitatea unei maşini de a susţine o conversaţie. A pornit de la „jocul imitaţiei”, cu trei jucători: un bărbat (A), o femeie (B) şi o a treia persoană (C). C nu se află în aceeaşi încăpere cu A şi B şi, comunicând în scris sau printr-un terminal de calculator, C trebuie să ghicească cine este bărbatul şi cine este femeia. Rolul primului jucător (A) este acela de a păcăli arbitrul astfel încât acesta să ia o decizie eronată; rolul celuilalt jucator (B) este acela de a-l ajuta pe arbitru să ia decizia corectă.

Turing a înlocuit primul jucător (A) cu un calculator (un program de calculator), iar B și C sunt alți doi oameni. De data aceasta, C nu ştie care dintre ceilalţi doi jucători este calculatorul şi nu poate să îi vadă sau să le vorbească direct, iar scopul său este să deosebească calculatorul de om, pe baza răspunsurilor la orice fel de întrebări. Dacă C nu reuşeşte, atunci calculatorul respectiv poate fi considerat inteligent. Pentru a putea trece un Test Turing bine conceput, calculatorul trebuie să folosească limbajul natural, rațiunea, să dispună de cunoștințe și să fie capabil de învăţare pe baza experienţelor anterioare.

Alan Turing a publicat lucrarea Computing Machinery and Intelligence, care incepe cu fraza: „Propun să se ia în considerare întrebarea: Mașinile pot gândi?„, și în care el a argumentat împotriva tuturor obiecțiilor ideea că „mașinile pot gândi”. Astfel că din anii 1950, testul s-a dovedit a fi atât extrem de influent, cât și aspru criticat, și reprezintă un concept esențial în filosofia de inteligență artificială.

Alan Turing a prezis că mașinile ar fi capabile, într-un final, să treacă testul; de fapt, el a estimat că până în anul 2000, mașinile cu 120 MB memorie ar putea să păcălească 30% dintre arbitrii umani într-un test de cinci minute. El a mai prezis că învăţarea automată („machine learning”) ar deveni o parte importantă a construcției de mașini puternice, o afirmație considerată plauzibilă de către cercetătorii contemporani.

Alan Turing a decedat la vârsta de 41 de ani, pe 7 iunie 1954, prin otrăvire cu un măr intoxicat cu cianură, fiind găsit mort în propria casă, de către menajeră. De aici e posibil să se fi inspirat Steve Jobs pentru noul logo cu mărul mușcat (afirmație negată, însă, de creatorul logoului, Rob Janoff).

Premiul A. M. Turing este o distincție decernată anual de către Association for Computing Machinery unei persoane alese pentru contribuțiile de importanță majoră de natură tehnică aduse comunității informatice. Premiul Turing este recunoscut ca fiind „cea mai înaltă distincție în informatică” sau „Premiul Nobel pentru Informatică”.

Primul laureat a fost, în 1966, Alan Perlis (de la Carnegie Institute of Technology), iar Frances E. Allen de la IBM a fost prima femeie care a câștigat acest premiu, în anul 2006, după primii 41 de ani de existență a lui.

Despre Alan Turing s-a făcut şi filmul „The Imitation Game” (2014), cu Benedict Cumberbatch în rolul principal, în regia lui Morten Tyldum, pe baza unei cărţi scrise de Andrew Hodges.

Daniela Anei

Articole înrudite:

John Forbes Nash Jr. – geniul care a schimbat viata de zi cu zi Robotul – un robot nu cere de mâncare… Karlie Kloss – bursa pentru fete Kode with Karlie Iosif Vulcan – editorul revistei „Familia” Compozitori celebri (I) Ovidiu Papadima – om al luminii Constantin Brâncoveanu – sfântul domnitor al Țării Românești Ferdinand I – regele Marii Uniri de la 1918 Piotr Ilici Ceaikovski – Vindecător de suflete Interviu cu Carmen Poenaru: „Rezonanța culorii” în viață și în artă Să priveşti un film, dar să-l mai şi simţi. Despre Andrei Tarkovski Samuel von Brukenthal Sculptorul român care a creat capul lui Iisus Hristos din Rio de Janeiro, considerat cel mai mare simbol al creștinismului din lume Sculptorul care a refuzat să îi facă bustul lui Nicolae Ceaușescu. Este creatorul cunoscutei tabere de sculptură ”Măgura”