Paradisul Insulelelor Borromeo

Fiind cel mai frumos obiectiv de pe lacul Maggiore, insulele Borromeo sunt expresii la dorinţei omului de a supune natura și de a crea perfecțiunea. Povestea acestor insule este atipică și strâns legată de familia nobiliară Borromeo. Istoria acestei familii a luat naștere în secolul al XIV-lea și continuă până în zilele noastre. De-a lungul timpului, familia Borromeo a oferit Italiei politicieni de seamă, diplomați abili, înalte fețe bisericești, toți remarcându-se prin veleități artistice și științifice, intelectuale și administrative deopotrivă. Așadar, vizitând aceste insule, mergeți de fapt pe urmele uneia dintre cele mai vechi familii din Italia, practic pe urmele istoriei adevărate.

Ansamblul deținut de familia Borromeo este alcătuit din cinci insule: Isola Bella, Isola Madre, Isola dei Pescadori, Isolino di San Giovanni și insulița Malghera. Dintre acestea, doar ce-a de-a treia, Isola dei Pescadori (Insula Pescarilor) este în prezent locuită.

Insula Bella a fost asemuită adeseori cu un microcosmos datorită faptului că aici plantele înfloresc în cicluri succesive și datorită comorilor arhitectonice care concurează cu perfecțiunea naturii. Frumusețea din nume nu este doar o figură de stil – pe această insulă începi să capeți o idee destul de conturată despre frumusețea adevărată, nici nu ar putea fi altfel căci ochiul este încântat pretutindeni. Inițial, insula a fost o simplă stâncă nelocuită, transformată apoi într-o grădină etajată, astfel încât, privită de la depărtare, insula pare a fi o galeră care străbate apele lacului Maggiore, întocmai cu viziunea lui Vitaliano Borromeo, cel care a inițiat domesticirea acestui colț de natură sălbatic. Deși nu e o corabie adevărată, insula te poate purta într-o călătorie prin timp: aici totul s-a oprit pe loc. Amestecul de elemente baroce și ornamentele naturii sunt copleșitoare, la fel cum a fost și procesul de a transforma o simplă stâncă într-o minune. A fost nevoie de o sută de ani și o echipă de o sută de arhitecți, peisagiști, pictori și decoratori pentru a realiza ceea ce astăzi pare singura bătălie a omului câștigată în fața naturii.

Citește și  Muzeul Adam Mickiewicz - un paradis reconstituit cu fidelitate

Insula Madre este cea mai mare dintre insulele arhipelagului. În contrast cu insula Bella, aceasta se remarcă prin vegetația luxuriantă în mijlocul căreia se află și o reședință. Transformarea acestei insule a plecat de la Lancilotto Borromeo care și-a dorit să construiască aici un mic paradis, alegând acest loc datorită climei blânde. Astăzi, intervențiile umane care vor fi existat în timpul lui Lancilotto au dispărut în mare parte, insula rămânând un adevărat loc magic și plin de verdeață, un loc renumit pentru colecțiile sale botanice. Numele insulei vine de la faptul că aceasta depășește în dimensiuni celelalte insule, dar se spune că a fost ales și ca un omagiu pentru mama lui Lancilotto, Margherita – cea care a contribuit la intrarea insulei în patrimoniul familiei Borromeo.

Insula pescarilor este singura pe care oamenii continuă să locuiască și în prezent, comunitatea de aici numărând nu mai mult de două sute de suflete. Acest lucru este cauzat de faptul că pe insulă există periodic fenomenul de flux. În special toamna și primăvara, nivelul apei crește în urma ploilor, acoperind malul și ajungând până la case. Confruntați cu acest fenomen, locuitorii au dezvoltat o metodă ingenioasă de a-ți feri casele de inundație: au construit intrările principale pe străzile interioare ale orașului, realizând astfel o diferență de nivel între mal și propriile locuințe. Tradiția este cea care caracterizează încă insula. Localnici de aici au preluat din trecut sărbătoarea de Ferragosto, în cadrul căreia, la apusul soarelui, pescarii merg cu bărcile în jurul insulei, purtând pe bărci o statuie a Fecioarei Maria.

S-a spus pe bună dreptate de multe ori că arhipelagul Borromeo, este întâmplător sau nu, o replică în miniatură a lumii. Frumusețea acestor insule vine din trecut și va continua să dăinuie atâta timp cât vor exista turiști dornici să ofere sufletului lor o experiență a vremurilor de altădată.

Citește și  Cetatea Râşnov

Ștefana Bostan