Albena – punct ochit, punct lovit!

albena-3aPofta vine mâncând şi nu mult a durat până să ni se facă, din nou, foame de… nou! Ciulind graţios urechiuşele la conversaţiile turiştilor din jur, am „pescuit” vestea că doar 8 km ne despart de o plajă modernă, demnă de niste domnişoare ca noi.

Ce sa facem, ce sa facem…?! Bineînţeles, bagajele! În 5 minute (dar acelea specifice fetelor) am reuşit să pregatim tot şi să ne grăbim spre staţia de autobuz. Arşiţa clocotitoare ne-a transformat rapid într-o ţintă uşoară pentru taximentrişti, fiind şi noi „pescuite” la rândul nostru de irezistibilul aer condiţionat al unui taxi. Astfel, am început aventura cu un drum liniştitor şi răcoros, privind cu inters peisajul ce ni se dezvăluia înainte. Plajă în partea stângă, stânci şi pădure în partea dreaptă – părea ca muntele şi marea se ţin de mână, îmbinându-se spre a crea peisajul perfect. Dar perfecţiune aveam să întâlnim mai târziu, când, privind în zare, ne oprim cu ochii asupra a ceea ce părea un frumos miraj – plaja din Albena. Un „wow” a crăpat liniştea drumului, deşteptându-ne parcă dintr-o leneşă visare. Acum visul era aievea şi astepta să-l ajungem.

Iată-ne la intrare în Albena, pătrunzând în agitaţia oraşului: străzi frumos decorate cu flori multicolore, aranjate perfect, maşini, oameni, hoteluri luxoase, cladiri moderne, magazine, hmm…fancy! Ştiam sigur ca ne place locul, şi nici nu coborâserăm încă din maşină. Lăsând în urma zona oraşului, am ajuns în staţiune. Hmm….şi mai fancy! Obişnuite cu liniştea Balcicului, frumuseţea modernă din Albena ne absorbea acum complet. Ochii nu ştiau pe ce să se oprească mai întâi, căci, privind în jur, am fi vrut să le cuprindem pe toate odată! Oameni frumoşi, straduţe dichisite, magazine cu suveniruri ce te faceau să te pierzi în detaliile lor interesante şi cu aer scump.

Citește și  Dansul de la Miclăușeni - Călătorie la 1900, 5-6 sept. 2015

albena g

Dar soarele arzător îndemna inima spre mare. Aşa că am programat pe mai tarziu plimbarea şi am ales direcţia plajei. „Mirajul” zărit pe fereastra din taxi urma sa ni se dezvăluie în toată splendoarea. Chicotind bucuroase şi entuziasmate, păşeam grăbit pe străduţa ce conducea spre nisip.

albena j

La un moment dat, elanul cu care porniserăm se domolise într-un mers sfios. O întindere mândră de nisip fin, mărginită de niste stânci semeţe pe care domneau impunător clădiri ce vegheau de sus infinitul mării… Valuri de un albastru senin, ce se izbeau spumos de ţărm, un soare vesel ce ne zămbea tuturor de pe înaltul cerului, muuulte umbreluţe trase la indigo, aliniate perfect, şi printre ele, o mulţime de oameni ce păreau aşa micuţi în tot acest măreţ spectacol. Era un tablou ce ne-a lăsat admirându-l în linişte preţ de câteva secunde, făcându-ne curaj să devenim şi noi o parte din el.

albena b

Dezmeticindu-ne din contemplaţie, ne-am reluat elanul, căci, vrând-nevrând, nisipul ne ardea la tălpi şi, ba de bucurie, ba de fierbinţeală, am zburdat ca gazelele până să găsim locul în care să ne instalăm. De la aerul de tinere inteligente, absorbite de decorul cultural de la Balcic, ne-am trezit uşor afectate de sindromul de divă, începând să ne pozăm pe plaja cochetă. Păi se putea să nu facem nişte poze perfecte în aşa perfect decor?!

albena claudia

albenaaaa

Dar pentru că o minune nu ţine mai mult de trei zile (în cazul nostru 7), ne-am grăbit să împărţim cu voi primele impresii şi, aşa tinere şi creative cum suntem, ne-am pomenit îmbinând utilul cu plăcutul: întinse pe nisipul fierbinte, ne-am pus creieraşele deja uşor încinse la treabă şi am trecut la scris articole. Şi frumoase, şi deştepte, ce să mai! Devenise cam greu să-ţi dai seama dacă splendoarea locului eram noi sau marea…

Citește și  Vizită la Palat

albena fin

Gabriela Tăbăcaru