Hamilton şi cea mai importantă problemă din informatică

Sir Wiliam Rowan HamiltonWilliam_Rowan_Hamilton_painting (3/4 august 1805 – 2 septembrie 1865) a fost un fizician, astronom și matematician irlandez care a adus contribuții importante la mecanica clasică, la dezvoltarea sistemelor optice și a algebrei. William Rowan Hamilton este cunoscut datorită studiilor sale cu privire la fizica matematică și formularea mecanicii newtoniene, redenumită Mecanica Hamiltoniană. Opera sa s-a dovedit a fi esențială pentru studiul electromagnetismului și pentru dezvoltarea mecanicii cuantice.

William Rowan Hamilton a fost fiul unui avocat, însă a locuit și a fost educat, până a intrat la facultate, de unchiul său, un preot anglican.

Pe lângă aptitudinea de a învăța înainte de vârsta de 5 ani limbile latină, greacă, ebraică, până la vârsta de 12 ani deja stăpânea araba, sanscrita, persana, siriaca, franceza, italiana și germana. Cu toate acestea, Hamilton a avut un interes mai mare pentru matematică după ce a citit Geometria analitică de Bartholomew Lloyd, la vârsta de 16 ani.


În prima lucrare publicată a lui Hamilton, Teoria sistemelor de raze, este prezentată inovația de a asocia unui sistem de raze o funcție caracteristică constantă pe fiecare din suprafețele pe care razele sunt ortogonale.

Din anul 1833 William Hamilton a adaptat metodelele sale optice la studiul problemelor în dinamică, din lucrările sale apărând teoria cum că asociind o funcție caracteristică unui sistem de atragere sau respingere, se pot obține cu ușurință soluțiile ecuațiilor de mișcare ale sistemului.

În anul 1835, Hamilton a fost înnobilat de către locotenentul lord al Irlandei, în cadrul unei reuniuni în Dublin, al Asociației Britanice pentru Progresul Științei, iar între anii 1837-1846 a fost președinte al Academiei Regale irlandeze.

În 1856, Hamilton a investigat căile închise de-a lungul muchiilor unui dodecaedru care vizitează fiecare nod o singură dată. În teoria grafurilor astfel de căi sunt cunoscute astăzi drept circuite hamiltoniene. Pe baza acestor teorii, WR Hamilton și matematicianul britanic Thomas Kirkman au formulat matematic problema comis voiajorului care cere răspunsul la următoarea întrebare: „Având o listă de orașe și distanțele între fiecare pereche de orașe, care este cel mai scurt traseu posibil ce vizitează fiecare oraș o singură dată și se întoarce în orașul de origine?”. Hamilton a furnizat o explicație matematică pentru aparenta dificultate de calcul în a găsi traseuri optime. Problema problemă este considerată cea mai importantă problemă din toată istoria informaticii, deoarece ea acţionează ca o „cheie” pentru rezolvarea altor probleme matematice.

Ultimii șase ani ai vieții i-a dedicat lucrărilor Elements of Quaternions, care au fost terminate cu câteva zile înainte de a muri, la 2 septembrie 1865, datorită unui atac sever de gută. Cu puțin timp înainte primise vestea că a fost ales primul membru străin al Academiei Naționale de Științe din SUA.

Problema comis-voiajorulu a fost regizată sub forma unui film intitulat Travelling Salesman, în anul 2012, de Timothy Lanzone. După proiecții în opt țări, inclusiv proiecții de la Universitatea din Pennsylvania și la Universitatea din Cambridge, filmul a fost lansat la nivel global la 10 septembrie 2013.

Daniela Anei


Publicat

în

de către