Provincie istorica romaneasca. Intr-un sens mai restrans, sub acest nume se intelege teritoriul cuprins intre Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Muntii Apuseni, adica Ardealul (inclusiv Campia Transilvaniei).
Bis. evanghelica Darlos
In acceptiune mai larga, Transilvania cuprinde un teritoriu de 102.000 kmp, adica, pe langa teritoriile amintite, si Banatul, Crisana, Maramuresul si Oasul. Transilvania a constituit o parte insemnata a Daciei dinainte de stapanirea romana. Aici a locuit o mare parte a populatiei daco- romane in timpul valurilor de populatii migratoare si a fost leaganul de formare a poporului roman. In sec. IX-X existau in Transilvania mai multe formatiuni politice ("tari", voievodate), dintre care izvoarele scrise le pomenesc pe cele din Banat, sub conducerea lui Glad, din Crisana sub conducerea lui Menumorut si din Podisul Transilvaniei sub conducerea lui Gelu romanul (Blacus). Desi cucerita de statul feudal ungar (sec. XI-XIII), Transilvania a continuat sa-si pastreze insa forma de organizare in voievodat, cu o relativa larga autonomie (de ex. la sfarsitul sec. XIII si in sec. XIV). O data cu constituirea domeniilor feudale este adusa in Transilvania populatie maghiara, iar pentru consolidarea stapanirii lor, regii unguri colonizeaza populatie germana (sasii) si secuiasca. In intreg evul mediu si in epoca moderna, pe baza autonomiei de care se bucura voievodatul Transilvaniei, iar dupa sec. XVI, in timpul cand Transilvania era organizata ca principat autonom, mai intai sub dominatie otomana si apoi habsburgica, legaturile economice, politice si culturale cu celelalte doua tari romanesti, Tara Romaneasca si Moldova, au fost neintrerupte. Intensificarea exploatarii feudale a provocat mari si intense miscari taranesti, culminand cu rascoala populara de la Bobalna din 1437-1438 si cu razboiul taranesc din 1514 de sub conducerea lui Gheorghe Doja. Clasele dominante, vazandu-si amenintate privilegiile, au incheiat intelegerea cunoscuta sub numele de Unio trium nationum, instrument de asuprire sociala, iar pentru populatia romaneasca si de asuprire nationala. In secolul XV, Transilvania a participat activ la lupta antiotomana. Iancu de Hunedoara a obtinut cateva victorii asupra turcilor, cea mai stralucita fiind aceea de la Belgrad (1456). In 1541, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman. In 1599, intreg teritoriul Transilvaniei trece sub autoritatea lui Mihai Viteazul, care in 1600 realizeaza prima unire politica a tarilor romane, intitulandu-se "domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata tara Moldovei". In secolul XVII, Transilvania joaca si un important rol politic si militar, participand la diferite coalitii si la Razboiul de 30 de ani, impotriva habsburgilor. In 1688, habsburgii au ocupat Transilvania, iar prin pacea de la Karlowitz (1699) au inglobat-o in imperiu, ridicand-o, in 1765, la rangul de Mare Principat. Inasprirea regimului iobagiei a provocat alte numeroase miscari sociale, printre care marea rascoala din 1784-1785, condusa de Horea, Closca si Crisan. In secolul XVIII se contureaza ideologia politica a poporului roman din Transilvania, avand ca principali promotori pe Inocentiu Micu (Clain), deschizatorul luptei politice nationale a romanilor din Transilvania, pe carturarii din Scoala Ardeleana, ale caror idei s- au concretizat in memoriul cunoscut sub denumirea de Supplex Libbelus Valachorum (1791). Lupta pentru eliberare sociala si nationala a culminat cu Revolutia din 1848-1849. Dupa crearea statului dualist Austro- Ungaria (1867), Transilvania a fost incorporata Ungariei, pierzandu- si complet autonomia; guvernele ungare au dus o politica de maghiarizare fortata a romanilor. In 1881, prin unirea partidelor nationale ale romanilor din Ardeal, Banat si Ungaria, a luat fiinta Partidul National Roman care a condus lupta de eliberare nationala a romanilor din Transilvania. Un rol important in aceasta lupta au avut Memorandumul din 1892 si activitatea societatii Astra. Dezvoltarea capitalismului la sfarsitul secolului XIX si inceputul sec. XX a determinat transformari in viata economica, Transilvania cunoscand o importanta dezvoltare industriala. In acelasi timp se dezvolta miscarea muncitoreasca si miscarea nationala. In timpul primului razboi mondial (1914-1918) miscarea de eliberare si de unitate nationala a romanilor s-a intensificat, culminand cu Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia din 18 nov./1 Decembrie 1918, care a votat unirea Transilvaniei cu Romania, act politic care a desavarsit crearea statului national unitar roman. Vezi Ardeal! Vezi si Tara Romaneasca, Moldova, Crisana, Oas, Maramures, Banat, Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Oltenia!