Stiinta romaneasca

In trecut

In antichitate si in evul mediul s-a inchegat si s-a dezvoltat un sistem de cunostinte in diferite domenii, ca matematica, astronomia, tehnica mineritului, a moratitului, medicina. In evul mediu, in Transilvania, s-a afirmat umanismul, iar spre sfarsitul evului mediu, in toate cele trei tari romane, iluminismul. In secolele 17 - 19, s-au dezvoltat preocuparile filologice si istorice, legate de incepututrile formarii trasaturilor constitutive al natiunii roman; aceasta epoca a produs spirite enciclopedice, ca Nicolae Milescu, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir. Activitatea societatii Scoala Ardeleana inscrie la sfarsitul secolului 18 si inceputului secolului 19 pagini importante in istorie, filologie si filozofie (Samuil Sandu Micu-Klein, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Paul Iorgovici, Ion Budai-Deleanu). La sfarsitul secolului 18, chirurgul oftalmolog I. Piuariu-Molnar s-a bucurat de un renume european. Gheorghe Asachi (1813) si Gheorghe Lazar (1818) au pus bazele la Invatamantul romanesc national si au pregatit ingineri hotarnici. Dupa abolirea regimului fanariot (1821), In Principatele dunarene Incepe o perioada de intens pionierat cultural, de asimilare a culturii europene, In special a celei franceze.

Perioada prepasoptista

Epoca pregatirii pentru Revolutia din 1848 si a infiintarii statului national este dominata de gandirea revolutionar-democrata a lui Nicolae Balcescu. Figuri reprezentative din perioada prepasoptista si pasoptista sunt, In stiintele sociale E. Poteca, Ion Heliade-Radulescu, C. Moroiu, D. Bojinca, Alecu Donici, Chr. Flechtenmacher, socialistul utopic T. Diamant, A. T. Laurian, Mihail Kogalniceanu, Simion Barnutiu, George Baritiu, Stefan Ludwig Roth, iar In stiintele naturii P. Vasici, I. Cihac, M. Zotta, Th. Stamati, Ion Ionescu de la Brad, I. Baras s.a.

Secolul XIX (a)

In prima jumatate a secolului 19 matematicianul maghiar din Transilvania, Janos Bolyai, pune, independent de Lobacevski si de Gauss, bazele geometriei hiperbolicem neeuclidiene. Iau fiinta o seama de institutii scolare si culturale importante: scoala de la Sf. Sava din Bucuresti (1818), Societatea de medici si naturalisti din Iasi (1833), Academia Mihaileana din Iasi (1835), Scoala de medicina din Bucuresti (1856), Universitatea din Iasi (1860), Societatea de stiintre naturale (1865), Societatea literara romana (1866, devenita in 1979 Academia Romana), Universitatea maghiara din Cluj (1872), Scoala nationala de poduri si sosele din Bucuresti (1881, transformata in 1920 in Scoala politehnica romana din Bucuresti).

Secolul XIX (b)

In a doua jumatate a secolului 19 odata cu dezvoltarea industriala creste treptat ponderea stiintelor naturii si a celor aplicate, a cercetarilor privind sursele naturale ale teritoriului nostru. In perioada anterioara cuceririi independentei de stat (1877) se afirma fizicianul si matematicianul Emanoil Bacaloglu, chimistul Alexe Marin, medicii Nicolae Kretzulescu si Carol Davila, fondatorul Invatamantului superior medical. Geologii Gregoriu Stefanescu si Grigore Cobalcescu (autorul primului tratat romanesc de geologie) sunt primii darvinisti militanti In tara noastra. In stiintele sociale isi desfasoara activitatea filologul Timotei Cipariu, marele lingvist si istoric Bogdan-Petriceicu Hasdeu, istoricii Eudoxiu Hurmuzaki si Alexandru Papiu-Ilarian, arheologul Alexandru Odobescu, economistii Ion Ghica, D. Pop-Martian, P. S. Aurelian, filozoful si esteticianul Titu Maiorescu si filozoful materialist Vasile Conta. Printre juristi s-au remarcat Constantin Brailoiu, C. Bozianu, G. Costaforu si V. Boerescu. In a doua jumatate a secolului 19 a crescut interesul in dezvoltarea economiei nationale, in folosirea stiintei si tehnicii in productie. Dezvoltarea economiei, a invatamantului si culturii a intarit procesul de formare a intelectualitatii care a jucat un rol de seama In viata social-politica a tarii.

Scolile stiintifice si sec. XX

In ultimul sfert de secol al 19-lea incep cercetarile stiintifice originale in universitati si se formeaza scolile noastre nationale in diferite domenii ale stiintei. Stiinta romanesca incepe sa aduca o contributie la patrimoniul stiintei universale, iar unele dintre descoperirile noastre dobandesc o larga notorietate internationala. Nicolae Teclu studiaza arderea si realizeaza becul care ii poarta numele, precum si alte inventii, Constantin Miculescu efectueaza o determinare precisa a echivalentului mecanic al caloriei (189122), iar Dragomir Hurmuzescu descopera efectul ionizant al radiatiei X (1896). Inginerul Anghel Saligny construieste podul de la Cernavoda (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa (3850 m) si primele silozuri de beton armat.

Aviatie

Traian Vuia efectueaza, in 1906, prima ridicare de la sol a unui avion cu mijloace proprii de bord ale aparatului. Henri Coanda concepe si piloteaza, In 1910, primul avion cu reactie din lume, iar Aurel Vlaicu obtine succese insemnate in tehnica aviatica.

Inginerie

G. Constantinescu realizeaza primele constructii de beton armat din tara si, Incepand din 1912, creeaza o noua ramura stiintifica sonicitatea. Lazar Edeleanu elaboreaza, in 1908, procesul rafinarii petrolului cu bioxid de sulf, introdus ulterior in toata lumea. Elie Radu introduce la noi betonul armat in constructia de poduri.

Matematica

Se pun bazele scolii matematice romanesti. Contributii de seama aduc Spiru Haret, C. Gogu, N. Coculescu, intemeietorul Observatorului astronomic din Bucuresti (mecanica cereasca), A. Davidoglu (ecuatii cu derivate partiale), D. Emmanuel (teoria functiilor de o variabila complexa) s.a. In 1895 a luat fiinta "Gazeta matematica".

Chimie

In domeniul chimiei se remarca Petru Poni si Constantin I. Istrati, fondatori ai scoli romanesti de chimie, cercetatori ai bogatiilor naturale ale tarii (petrolul, sarea etc.).

Geologie

In geologie se remarca Sabba Stefanescu, In hidrologie M. Draghicescu, In botanica Dimitrie Brandza, fondatorul Institutului botanic si al gradinii botanice din Bucuresti, iar In mineralogie V. Butureanu.

Medicina

Medicina romanesca este ilustrata de cateva somitati cu renume mondial: dr. Victor Babes, promotor al seroterapiei si, impreuna cu V. Cornil, autor al primului tratat de bacteriologiei din lume (1885), dr. Ioan Cantacuzino, fondatorul scolii romane de microbilogie si medicina experimentala, si dr. Gheorghe Marinescu, fondatorul scolii noastre de neurologie. Medicina romanesca a mai fost reprezentata de dr. Constantin I. Parhon, unul dintre creatorii endocrinologiei si autor, impreuna cu M. Goldstein, al primului tratat de endocrinologie (1909), de chirurgul Thoma Ionescu, de dr. Constantin Levaditi, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei, de fiziologul Ion Athanasiu s.a.

Biologie si geografie

In biologie au defasurat o activitate de cercetare si popularizare meritori dr. N. Leon (parazitologie), Grigore Antipa (hidrobiologie), St. C. Michailescu, P. Bujor, Dimitrie Voinov (citologie), Em. Teodorescu, Ion Borcea s. a. Emil Racovita a creat in 1907 biospeologia. Simion Mehedinti si George Valsan au intemeiat geografia stiintifica romanesca.

Filologie

O amploare deosebita cunoaste scoala nostra de filologie, reprezentata de savanti ca Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Alexandru Philippide, Ovid Densusianu, Sextil Puscariu s.a., precum si scoala de istorie reprezentata de Dimitrie Onciul, Gr. Tocilescu si indeosebi de A. D. Xenopol, istoric si filozof de renume mondial. Se remarca Radu Rosetti si Constantin G. Giurescu, iar Nicolae Iorga si Vasile Parvan dobandesc o mare notorietate internationala.

Perioada interbelica

In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, in ciuda ingustimii bazei materiale si a conditiilor social-politice defavorabile, stiinta romaneasca a obtinut in toate domeniile rezultate superioare prin stradania multor savanti din generatia mai veche, care si-au dat acum operele fundamentale, si prin contributia a numerosi savanti mai tineri, care se consacra in aceasta perioada. Scolile stiintifice traditionale se intaresc. Iau fiinta noi institutii stiintifice universitare si ale Academiei, laboratoare, statiuni experimentale, sociatati stiintifice, publicatii de specialitate etc.

Stiinta-sec.XX

In matematici isi incununeaza activitate Gheorghe Titeica (geometrie diferentiala), Dimitrie D. Pompeiu (ecuatii cu derivate partiale, mecanica), Traian Lalescu (ecuatii integrale).

Stefan Procopiu

Tehnica-sec.XX

In tehnica, N. Vasilescu-Karpen, C. I. Budeanu, I. S. Gheorghiu, Pl. Andronescu si C. A. Parteni pun bazele cercetarii in domeniul electrotehnicii. D. Ghermani aduce contributii in hidrodinamica si stabileste o metoda de determinare sistematica a relatiilor de similitudine. Elie Carafoli face cercetari importante in domeniul aerodinamicii si al mecanicii fluidelor. Multe metode si procedee, fenomene si efecte, formule si reactii, formatii bilogice, aparate, marimi si notiuni capata numele savantilor care le-au creat (babesiile si corpusculuii Babes-negri, fenomenul Cantacuzino, efectul Coanda, convertorul de cuplu Constantinescu, reactia Spacu, electroscopul Hurmuzescu, procedeul Edeleanu, profilele Carafoli etc.).

Istorici

Se afirma o noua generatie de istorici si arheologi A. Otetea, Constantin Daicoviciu, Constantin C. Giurescu. Se dezvolta sociologia romaneasca reprezentata de Dimitrie Gusti, fondatorul scolii sociologice (monografice) de la Bucuresti

Dupa 1944-stiinte exacte

Dupa cel de-Al doilea razboi mondial se remarca in matematici isi continua activitatea cea mai mare parte a savantilor consacrati anterior, in frunte cu Simion Stoilow. Obtin rezultate insemnate Dan Barbilian (teoria idealelor), Gheorghe Mihoc (statistica matematica), Grigore C. Moisil (ecuatii cu derivate partiale, teoria algebrica a mecanismelor automate, logica matematica) care s-au afirmat prin lucrari valoroase Inca din perioada interbelica si N. Cioranescu, Al. Fronda, Caius Iacob s. a. In astronomie se remarca Calin Popovici, C. Dramba. In fizica colectivul condus de Horia Hulubei a facut cercetari valoroase in domeniul izotopilor radioactivi si al aplicatiilor lor In prospectiuni geologice, medicina etc. In chimie Costin D. Nenitescu si colaboratorii sai dezvolta scoala de chimie organica, rezolvand numeroase probleme al industriei chimice si abordand probleme teoretice de insemnatate.

Dupa 1944-alte stiinte

In biologie se realizeaza monografiile florei si faunei tarii, Traian Savulescu a publicat lucrari valoroase de fitopatologie. In medicina isi incununeaza activitatea Constantin I. Parhon, Daniel Danielopolu, N. Gh. Lupu s. a. si merite stiintifice si organizatorice deosebite au Stefan-Marius Milcu, Aurel Moga, I. Enescu, Theodor Burghele s. a. In domeniul stiintelor tehnice se dezvolta in cadrul institutelor Academiei, institutiilor din Invatamantul universitar (superior) si al institutelor de cercetare departamentele au fost s- au facut cercetari In numeroase domenii cu rezultate meritorii.

Dupa 1944-Stiinte umaniste

Stiintele umaniste si sociale au cunoscut de asemenea o Inflorire. In istorie si arheologie lucrari importante au avut: Andrei Otetea, Constantin Daicoviciu, P. Constantinescu-Iasi, E. Condurachi s. a. In lingvistica, filologie si lexicografie s-au elaborat "Dictionarul limbii romane literare" (1955-1957), "Dictionarul limbii romane moderne" (1958), "Gramatica limbii romane" (1954), "Dictionarul enciclopedic roman" (1962-1966). Contributii valoroase au avut Iorgu Iordan, Emil Petrovici, Alexandru Rosetti, Alexandru Graur, Dimitrie Macrea. Vezi Chimisti romani, Ocrotirea sanatatii, Romania, Fizicieni romani, Biologi romani, Academia Romana, Matematicieni romani, Cultura romana, Ingineri si inventatori romani, Istoria romanilor!

Domenii

• Stiinta romaneasca
• Romania
• Cultura romana
• Invatamantul romanesc
• Academia Romana
• Istoria romanilor

(C) 1997-2007 Bogdan Patrut