| |
|
|
|
|
Stema Romaniei
Stema Romaniei
[Cuprins]
Stema Romaniei
Pentru toate popoarele, stema tarii - semnul heraldic suprem - are o
importanta deosebita. Imaginile care o compun evoca istoria tarii,
prin intermediul ei traditia ramane vesnic vie, iar semnificatia ei
trezeste sentimentul national.
In multe steme nationale, elementele constitutive sunt fidele
trecutului istoric national, fiind recunoscute unanim de toti
cetatenii. Asemenea simboluri nobile nu sunt fundamentate doar prin
legi si decrete. Ele sunt, in aceeasi masura, chintesenta idealurilor
si aspiratiilor cetatenilor, a gandirii lor comune. Preocuparea pentru
o stema reprezentativa, sintetica, dateaza in Romania inca de la
inceputul sec. al XIX-lea. Ea a condus la formarea unei stralucite
echipe de specialisti in heraldica, ce a strans laolalta personalitati
remarcabile ale stiintei romanesti. In momentul in care au fost
infiintate Arhivele Statului, iar studiile de sigilografie s-au
dezvoltat, expertii in heraldica au identificat stemele judetelor,
provinciilor, insemnele heraldice ale marilor latifundiari s.a.
Dupa 1859 (an cand Tara Romaneasca si Moldova s-au unit intr-un
singur stat) s-a pus problema unei steme reprezentative.
In anul 1863 a fost gasita solutia reunirii simbolurilor
traditionale ale Tarii Romanesti (vulturul de aur cruciat) si Moldovei
(bourul cu stea intre coarne).
Ulterior, in 1872, comisia nationala de heraldica a propus o stema
rezultata din combinarea simbolurilor traditionale ale tuturor
provinciilor romanesti: Tara Romaneasca, Moldova, Bucovina,
Transilvania, Maramures, Crisana, Banat si Oltenia (vezi si
Dobrogea!).
Stema a fost adoptata de Guvernul Romaniei si s-a aflat in uz pana
in 1921 cand, in urma Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, a fost
creata noua stema a Romaniei Mari, prin adaugarea simbolurilor
instituite in 1872: insemnele Casei de Hohenzollern (casa regala
europeana care-si are originile in zorile Evului Mediu.
Ea a dat Romaniei patru regi, primul dintre ei Carol I, 1866-1914
- fiind cel care a ridicat tara la nivel de regat in 1881) coroana
Romaniei (facuta din otelul unui tun capturat la Plevna in timpul
Razboiului de Independenta din 1877-1878, in urma caruia, prin vitejia
soldatilor romani, tara si-a castigat independenta fata de Imperiul
Otoman) si doi delfini cu cozile ridicate, dispusi fata in fata,
simbolizand Marea Neagra.
Stema Romaniei Mari a fost inlocuita in 1947 - cand, sub presiunea
trupelor sovietice de ocupatie, a fost proclamata Republica Populara
Romana - printr-o efigie decorativa intruchipand bogatiile tarii,
incadrate de spice de grau, avand ca fundal un rasarit de soare, iar
in partea superioara o stea rosie.
Imediat dupa Revolutia din 1989, s-a pus problema conferirii
Romaniei unei steme noi, reprezentative. De fapt, primul simbol al
Revolutiei a fost steagul cu o gaura in mijloc, de pe care fusese
indepartata stema comunista.
Comisia heraldica, numita in scopul realizarii noii steme a
Romaniei, a lucrat intens, supunand Parlamentului doua variante finale
care au fost, in cele din urma, combinate. Rezultatul il constituie
design-ul actual, adoptat de cele doua Camere ale Parlamentului,
reunite in sesiunea din 10 septembrie 1992.
Stema Romaniei are ca element central vulturul de aur cruciat. In
mod traditional, acest vultur apare pe stemele judetului Arges,
orasului Pitesti si orasului Curtea de Arges. El simbolizeaza
dinastia Basarabilor, nucleul in jurul caruia a fost organizata Tara
Romaneasca, provincie ce a jucat rolul hotarator in destinul istoric
al intregii Romanii. Vulturul, simbol al latinitatii si pasare de prim
rang in heraldica, intruchipeaza curajul, hotararea, zborul inspre
marile inaltimi, puterea, grandoarea. El troneaza, de asemenea, pe
stema Transilvaniei. Scutul pe care sta este de azur, simbolizand
cerul. Vulturul tine in gheare insemnele suveranitatii: un sceptru si
o sabie, aceasta din urma reamintind de domnitorul Moldovei,
Stefan cel Mare (1456-1504), denumit si "Cavalerul lui Cristos", in
timp ce sceptrul il evoca pe Mihai Viteazul (1593-1601), primul
unificator al Tarilor Romane.
Pe pieptul pasarii se afla un blazon impartit in patru cu
simbolurile provinciilor istorice romanesti (Tara Romaneasca, Moldova,
Transilvania, Banat si Crisana), precum si doi delfini, amintind de
Litoralul Marii Negre.
In prima secventa se gaseste stema Tarii Romanesti pe azur: un
vultur, tinand in cioc o cruce ortodoxa de aur, insotit de un soare de
aur la dreapta si o luna noua de aur la stanga.
In a doua secventa se afla stema traditionala a Moldovei: un bour
negru cu o stea intre coarne, un trandafir cu cinci petale in partea
dreapta si o semiluna la stanga, ambele de argint.
Al treilea sector al stemei prezinta stema traditionala a Banatului
si Olteniei: deasupra valurilor, un pod galben cu doua arce de bolta
(simbolizand podul peste Dunare al imparatului roman Traian), de
unde iese un leu de aur tinand un palos in laba din dreapta fata.
In cea de a patra sectiune ni se infatiseaza stema Transilvaniei cu
Maramuresul si Crisana: un scut impartit in doua printr-o linie
ingusta, astfel: deasupra, pe un fond de azur, se afla un vultur negru
cu gheare de aur, ce are la dreapta un soare de aur, iar la stanga o
semiluna de argint; dedesubt se gasesc sapte turnuri crenelate,
plasate in doua registre, in primul patru turnuri, in al doilea trei.
Sunt, de asemenea, reprezentate teritoriile adiacente Marii Negre,
pe fond de azur: doi delfini afrontati, dispusi cu capul in jos.
(C) Departamentul Informatiilor Publice din cadrul Guvernului Romaniei
Vezi:
Imnul Romaniei, Drapelul Romaniei, Romania
si Istoria romanilor.
Domenii
(C) 1997-2007 Bogdan Patrut
| |
