|
|
Sibiu
Sibiu
[Cuprins]
Date generale
Stema municipiului

Municipiu, resedinta pt. Judetul Sibiu, 169.700 locuitori; situat
pe Valea Cibinului, intr-o larga depresiune strajuita de culmile
Muntilor Cindrel - in sud si de Dealurile Hartibaciului - in nord; 415
m alt.
Istorie
Trecutul istoric al Sibiului, bogat in evenimente, plaseaza
inceputurile asezarii in epoca paleolitica, de cand a avut o existenta
neintrerupta. Sub actuala vatra a orasului s-au descoperit urmele
cetatii romane "Cedonia", precum si numeroase vestigii din sec. VI-XI
care dovedesc o viata intensa si o activitate neintrerupta ale unei
populatii autohtone numeroase si stabile. In sec. IX-XI, populatia
autohtona romaneasca era organizata in formatiuni politice si
administrative proprii, conduse de cneji.
Turnul Haller
In sec. XII, aici au fost adusi colonisti sasi, care in sec. XIII
s-au constituit intr-o puternica comunitate ce a purces la
construirea primelor fortificatii ale orasului.
Este atestat documentar in 1192 ca sat, in 1224 devine sediu de
comitat (cometes Sibiensis), iar inainte de 1241 (anul cand hoardele
tatare navalesc pe teritoriul romanesc si parjolesc totul in calea
lor, devastand si distrugand numeroase sate si mai ales orase;
in cazul de fata si Sibiul) capata statut de oras.
Orasul vechi
Refacerea si prosperitatea orasului sunt confirmate de un document
din 1280, care-i mentioneaza pe orasenii sibieni sub titulatura de
"civium Cibinio", ca si de altul din 1292, care se refera la juratii
orasului, ceea ce insemna atunci o forma inalta de organizare. In 1376
este mentionat printre orasele transilvanene cu cea mai intensa
activitate mestesugareasca si cu cea mai puternica fortificatie din
piatra si caramida, cu doua incinte. La inceputul sec. XV s-a pornit
constructia celei de a treia incinte de aparare, care a rezistat
atacurilor turcesti din anii 1432, 1438, 1442, pastrandu-si intacta
structura arhitectonica a centrului, cu strazi inguste, case vechi
construite ca mici cetati avand curti inchise cu porti masive ferecate
in fier, cu lemnarie groasa si intarita cu metal. Organizaea
mestesugarilor in bresle incepe inca din sec. XIV, cand se inregistrau
19 formatiuni, se continua in secolele urmatoare, ajungandu-se la
peste 40 de bresle catre sfarsitul sec. XVIII. Mestesugarii si
negustorii sibieni, alaturi de cei din Brasov, au detinut un rol
insemnat in relatiile cu Tara Romaneasca, unde desfaceau produse
proprii sau articole din centrul si apusul Europei, mijlocind si
tranzitul produselor din Orient si din Tara Romaneasca spre
Transilvania si spre centrul si apusul Europei.
Cetatea Sibiului, la 1699
Sibiul astazi
In prezent, orasul Sibiu este unul din marile centre urbane,
economice si social-culturale ale Romaniei, dispunand de o puternica
industrie (masini-unelte, utilaje pentru diferite ramuri industriale,
piese auto, mecanica fina, mase plastice, mobila, textile si
confectii, produse alimentare, poligrafie etc.), de o retea bogata de
unitati de cultura si de arta, de ocrotirea sanatatii si de
invatamant, inclusiv o universitate de stat
(Universitatea Lucian Blaga) si una particulara.
Turism
Principalele obiective turistice:
- Fortificatiile Sibiului, edificate in mai multe etape. Prima linie
de fortificatii a fost construita dupa 1224, din ea mai pastrandu-se
un fragment de zid si un turn de aparare; a doua linie a fost
realizata la sfarsitul sec. XIII si la inceputul sec. XIV; din ea se
mai pastreaza doua turnuri de aparare si unul, Turnul Sfatului, de
observare (a suferit unele refaceri ulterioare), in care functioneaza
expozitia "Din istoria Sibiului".
Turnul Gros si bastionul
Cele 3 turnuri (Harteneck)
A treia si a patra linie de fortificatie, incepute in 1326 si
terminate in 1410, sunt prezente astazi printr-un masiv zid de
aparare, un turn de straja a portii, prin Turnul Archebuzierilor,
Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, toate datand din sec. XV, prin
turnul Gros, Turnul Pielarilor, Bastionul Soldisch (construit intre
1622 si 1627), Bastionul Haller, precum si prin zidul exterior de
aparare;
Piata Primariei
- Primaria Veche, un ansamblu de doua edificii, se inscrie printre
putinele constructii civile ce se mai pastreaza din sec. XV-XVI;
Biserica Evanghelica
Biserica Evanghelica
- Biserica Evanghelica, ridicata pe etape in sec. XV, in stil gotic,
de tip bazilica cu trei nave si un turn clopotnita, in interiorul
careia se afla peste 60 de pietre funerare de mare valoare artistica;
Muzeul Brukenthal
- Muzeul Brukenthal, inaugurat in 1817, este considerat cel mai mare
muzeu din aceasta parte a Europei si, sigur, cel mai vechi din
Romania. Poarta numele creatorului sau, Samuel Brukenthal, fost
guvernator al Transilvaniei. Cladirea a fost construita special pentru
muzeu, in perioada 1780-1785, in stilul barocului austriac. Prezinta o
mare varietate de valoroase exponate de arheologie, istorie, arte
plastice, etnografie, arta aplicata, ceramica etc.;
- Biblioteca muzeului poseda peste 240.000 de volume, o bogata si
variata colectie de incunabule si tiparituri din sec. XV-XVI,
periodice, manuscrise, harti vechi etc.;
Sibiu
- Muzeul de Istorie Naturala, infiintat in 1849, ofera interesante
colectii de petrografie, paleontologie, botanica, malacologie,
entomologie, vertebrate inferioare, mamifere;
Podul Minciunilor
- Expozitia "Din istoria farmaceutica", organizata intr-o cladire din
sec. XVI, in care, timp de 150 de ani, a functionat farmacia cu firma
"La ursul negru", detine instrumente folosite in farmaciile
transilvanene in sec. XVII-XIX, documente si tratate de specialitate,
o colectie homeopatica, mobilier de epoca etc.;
Alta imagine din Sibiu
- Expozitia Arme si trofee de vanatoare dispune de o bogata colectie
cinegetica de trofee medaliate la diferite concursuri nationale si
internationale, de arme de vanatoare de diferite tipuri;
- Expozitia "Din istoria orasului Sibiu", amenajata in Turnul
Sfatului, expune piese din sistemul vechi de aparare a orasului si de
armament;
- Casa Artelor, constructie gotica din sec. XIV, folosita in diferite
scopuri ocazionale, prezinta intr-unul din corpurile sale o fresca din
1631 in care sunt redate scene alegorice cu elemente mitologice si
laice;
- Casa Haller, constructie gotica ridicata in 1470, care a suferit
transformari ulterioare in stilul Renasterii;
- Casa Brukenthal, edificiu in stil baroc inaltat in a doua jumatate
a sec. XVIII, cu un impunator portal de piatra;
Strada cu arcade
- Capela Crucii, constructie ce pastreaza o valoroasa sculptura
gotica realizata de un sculptor austriac in 1417;
- Biserica Ortodoxa, monument de arhitectura, construita in 1778-
1784, in jurul careia se afla un cimitir cu pietrele funerare ale unor
mari oameni de cultura romani.
Biserica Ortodoxa
Regiunea inconjuratoare
- Dealu Frumos, localitate rurala, cetate sateasca din sec. 13-16;
Cetatea din Dealu Frumos
- Cristian, localitate suburbana a Sibiului, Casa-muzeu in care
sunt expuse instalatii si obiecte gospodaresti taranesti, tesaturi si
cusaturi, costume traditionale sasesti, mobilier si ceramica;
Biserica din Cristian
- Padurea Dumbrava; - Rasinari; - Sibiel; - Saliste; -
orasul Avrig;
- Orlat, veche asezare din Marginimea Sibiului, ruinele cetatii
feudale numita "Scurta" (sec. XII) si ale altei cetati-castel pe locul
cunoscut sub numele "La Zid" (sec. XIII-XIV);
- Gura Raului, localitate rurala, remarcabile produse de arta
populara (tesaturi si alesaturi traditionale, port popular specific,
produse din piele, obiecte din lemn); colectie muzeala sateasca
(tesaturi, broderii, costume populare specifice zonei, icoane pe
sticla, interior de locuinta caracteristic secolului trecut).
- Satul Agarbiciu, biserica veche;
Agarbiciu
- Gales, localitate rurala, complex muzeal etnografic (unelte
agricole, produse de tamplarie, cojocarie, olarie, o casa cu mobilier
si cu tesaturi ornamentale traditionale);
- Cisnadie si Cisnadioara; - Selimbar; - Ocna Sibiului; -
Paltinis;
- Talmaciu, oras, vestit centru al industriei textile - bazata pe
prelucrarea lanii provenite din zona inconjuratoare;
- Turnu Rosu, fortificatie medievala ridicata in 1453 pe dreapta
Oltului, la intrarea in defileu, cu rol de paza a trecatorii si
punct de vama, compusa dintr-un zid flancat cu bastioane (din care a
mai ramas un turn masiv); in satul Turnu Rosu se afla o biserica
edificata de Matei Basarab in 1653, care mai pastreaza cateva
picturi originare; in apropiere se afla o rezervatie geologica.
Man. Cistercense
- Carta, localit. rurala, biserica fortificata, fondata in 1202 in
stil gotic, refacuta dupa 1421 (de fapt, chiar Manastirea Cistercense);
Ruinele Man. Carta (1)
Ruinele Man. Carta (2)
- Cartisoara.
Domenii
(C) 1997-2007 Bogdan Patrut
|