Sibiu

Date generale

Stema municipiului

Istorie

Trecutul istoric al Sibiului, bogat in evenimente, plaseaza inceputurile asezarii in epoca paleolitica, de cand a avut o existenta neintrerupta. Sub actuala vatra a orasului s-au descoperit urmele cetatii romane "Cedonia", precum si numeroase vestigii din sec. VI-XI care dovedesc o viata intensa si o activitate neintrerupta ale unei populatii autohtone numeroase si stabile. In sec. IX-XI, populatia autohtona romaneasca era organizata in formatiuni politice si administrative proprii, conduse de cneji. In sec. XII, aici au fost adusi colonisti sasi, care in sec. XIII s-au constituit intr-o puternica comunitate ce a purces la construirea primelor fortificatii ale orasului. Este atestat documentar in 1192 ca sat, in 1224 devine sediu de comitat (cometes Sibiensis), iar inainte de 1241 (anul cand hoardele tatare navalesc pe teritoriul romanesc si parjolesc totul in calea lor, devastand si distrugand numeroase sate si mai ales orase; in cazul de fata si Sibiul) capata statut de oras. Refacerea si prosperitatea orasului sunt confirmate de un document din 1280, care-i mentioneaza pe orasenii sibieni sub titulatura de "civium Cibinio", ca si de altul din 1292, care se refera la juratii orasului, ceea ce insemna atunci o forma inalta de organizare. In 1376 este mentionat printre orasele transilvanene cu cea mai intensa activitate mestesugareasca si cu cea mai puternica fortificatie din piatra si caramida, cu doua incinte. La inceputul sec. XV s-a pornit constructia celei de a treia incinte de aparare, care a rezistat atacurilor turcesti din anii 1432, 1438, 1442, pastrandu-si intacta structura arhitectonica a centrului, cu strazi inguste, case vechi construite ca mici cetati avand curti inchise cu porti masive ferecate in fier, cu lemnarie groasa si intarita cu metal. Organizaea mestesugarilor in bresle incepe inca din sec. XIV, cand se inregistrau 19 formatiuni, se continua in secolele urmatoare, ajungandu-se la peste 40 de bresle catre sfarsitul sec. XVIII. Mestesugarii si negustorii sibieni, alaturi de cei din Brasov, au detinut un rol insemnat in relatiile cu Tara Romaneasca, unde desfaceau produse proprii sau articole din centrul si apusul Europei, mijlocind si tranzitul produselor din Orient si din Tara Romaneasca spre Transilvania si spre centrul si apusul Europei.

Sibiul astazi

In prezent, orasul Sibiu este unul din marile centre urbane, economice si social-culturale ale Romaniei, dispunand de o puternica industrie (masini-unelte, utilaje pentru diferite ramuri industriale, piese auto, mecanica fina, mase plastice, mobila, textile si confectii, produse alimentare, poligrafie etc.), de o retea bogata de unitati de cultura si de arta, de ocrotirea sanatatii si de invatamant, inclusiv o universitate de stat (Universitatea Lucian Blaga) si una particulara.

Turism

Principalele obiective turistice: - Fortificatiile Sibiului, edificate in mai multe etape. Prima linie de fortificatii a fost construita dupa 1224, din ea mai pastrandu-se un fragment de zid si un turn de aparare; a doua linie a fost realizata la sfarsitul sec. XIII si la inceputul sec. XIV; din ea se mai pastreaza doua turnuri de aparare si unul, Turnul Sfatului, de observare (a suferit unele refaceri ulterioare), in care functioneaza expozitia "Din istoria Sibiului". A treia si a patra linie de fortificatie, incepute in 1326 si terminate in 1410, sunt prezente astazi printr-un masiv zid de aparare, un turn de straja a portii, prin Turnul Archebuzierilor, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, toate datand din sec. XV, prin turnul Gros, Turnul Pielarilor, Bastionul Soldisch (construit intre 1622 si 1627), Bastionul Haller, precum si prin zidul exterior de aparare; - Primaria Veche, un ansamblu de doua edificii, se inscrie printre putinele constructii civile ce se mai pastreaza din sec. XV-XVI; - Biserica Evanghelica, ridicata pe etape in sec. XV, in stil gotic, de tip bazilica cu trei nave si un turn clopotnita, in interiorul careia se afla peste 60 de pietre funerare de mare valoare artistica; - Muzeul Brukenthal, inaugurat in 1817, este considerat cel mai mare muzeu din aceasta parte a Europei si, sigur, cel mai vechi din Romania. Poarta numele creatorului sau, Samuel Brukenthal, fost guvernator al Transilvaniei. Cladirea a fost construita special pentru muzeu, in perioada 1780-1785, in stilul barocului austriac. Prezinta o mare varietate de valoroase exponate de arheologie, istorie, arte plastice, etnografie, arta aplicata, ceramica etc.; - Biblioteca muzeului poseda peste 240.000 de volume, o bogata si variata colectie de incunabule si tiparituri din sec. XV-XVI, periodice, manuscrise, harti vechi etc.; - Muzeul de Istorie Naturala, infiintat in 1849, ofera interesante colectii de petrografie, paleontologie, botanica, malacologie, entomologie, vertebrate inferioare, mamifere; - Expozitia "Din istoria farmaceutica", organizata intr-o cladire din sec. XVI, in care, timp de 150 de ani, a functionat farmacia cu firma "La ursul negru", detine instrumente folosite in farmaciile transilvanene in sec. XVII-XIX, documente si tratate de specialitate, o colectie homeopatica, mobilier de epoca etc.; - Expozitia Arme si trofee de vanatoare dispune de o bogata colectie cinegetica de trofee medaliate la diferite concursuri nationale si internationale, de arme de vanatoare de diferite tipuri; - Expozitia "Din istoria orasului Sibiu", amenajata in Turnul Sfatului, expune piese din sistemul vechi de aparare a orasului si de armament; - Casa Artelor, constructie gotica din sec. XIV, folosita in diferite scopuri ocazionale, prezinta intr-unul din corpurile sale o fresca din 1631 in care sunt redate scene alegorice cu elemente mitologice si laice; - Casa Haller, constructie gotica ridicata in 1470, care a suferit transformari ulterioare in stilul Renasterii; - Casa Brukenthal, edificiu in stil baroc inaltat in a doua jumatate a sec. XVIII, cu un impunator portal de piatra; - Capela Crucii, constructie ce pastreaza o valoroasa sculptura gotica realizata de un sculptor austriac in 1417; - Biserica Ortodoxa, monument de arhitectura, construita in 1778- 1784, in jurul careia se afla un cimitir cu pietrele funerare ale unor mari oameni de cultura romani.

Regiunea inconjuratoare

- Dealu Frumos, localitate rurala, cetate sateasca din sec. 13-16; - Cristian, localitate suburbana a Sibiului, Casa-muzeu in care sunt expuse instalatii si obiecte gospodaresti taranesti, tesaturi si cusaturi, costume traditionale sasesti, mobilier si ceramica; - Padurea Dumbrava; - Rasinari; - Sibiel; - Saliste; - orasul Avrig; - Orlat, veche asezare din Marginimea Sibiului, ruinele cetatii feudale numita "Scurta" (sec. XII) si ale altei cetati-castel pe locul cunoscut sub numele "La Zid" (sec. XIII-XIV); - Gura Raului, localitate rurala, remarcabile produse de arta populara (tesaturi si alesaturi traditionale, port popular specific, produse din piele, obiecte din lemn); colectie muzeala sateasca (tesaturi, broderii, costume populare specifice zonei, icoane pe sticla, interior de locuinta caracteristic secolului trecut). - Satul Agarbiciu, biserica veche; - Gales, localitate rurala, complex muzeal etnografic (unelte agricole, produse de tamplarie, cojocarie, olarie, o casa cu mobilier si cu tesaturi ornamentale traditionale); - Cisnadie si Cisnadioara; - Selimbar; - Ocna Sibiului; - Paltinis; - Talmaciu, oras, vestit centru al industriei textile - bazata pe prelucrarea lanii provenite din zona inconjuratoare; - Turnu Rosu, fortificatie medievala ridicata in 1453 pe dreapta Oltului, la intrarea in defileu, cu rol de paza a trecatorii si punct de vama, compusa dintr-un zid flancat cu bastioane (din care a mai ramas un turn masiv); in satul Turnu Rosu se afla o biserica edificata de Matei Basarab in 1653, care mai pastreaza cateva picturi originare; in apropiere se afla o rezervatie geologica. - Carta, localit. rurala, biserica fortificata, fondata in 1202 in stil gotic, refacuta dupa 1421 (de fapt, chiar Manastirea Cistercense); - Cartisoara.

Domenii

• Judetul Sibiu
• Istoria romanilor