|
|
Revolutia din 1848
Revolutia din 1848
[Cuprins]
Cauze
"Romania revolutionara"
Ea a fost pregatita de dezvoltarea fortelor de productie si de
largirea pietei interne; aparitia si dezvoltarea burgheziei, pe de o
parte, mentinerea relatiilor feudale si a privilegiilor boieresti,
existenta suzeranitatii turcesti (in Tara Romaneasca si Moldova)
si a stapanirii habzburgice (in Transilvania), pe de alta parte, au
fost factorii determinanti ai intensificarii luptei de eliberare
sociala si nationala. Larga participare a maselor (mai ales
taranesti), precum si revendicarile formulate au determinat
caracterul burghezo-democratic al revolutiei din Tarile Romane.
Izbucnirea revolutiei-Moldova
Inceputul desfasurarii evenimentelor revolutionare din tarile
romane l-a facut miscarea revolutionara din Moldova (mart.) repede
inabusita. Nevoiti sa se exileze, fruntasii revolutiei au formulat in
emigratie programul revolutiei ("Printipiile noastre pentru
reformarea patriei" si "Dorintele partidei nationale din Moldova") in
care, pe langa problema improprietaririi taranilor se punea si
problema crearii statului national roman.
Revolutia in Tara Romaneasca
Conducatori revolutionari din Muntenia
In Tara Romaneasca a avut loc o revolutie burghezo-democratica la
care au participat: taranimea, mestesugarii si lucratorii de la
orase, burghezimea si boierimea liberala. Principalii conducatori ai
revolutiei au fost: Nicolae Balcescu, Christian Tell,
Alexandru G. Golescu, Ion Heliade-Radulescu,
Constantin A. Rosetti.
Proclamatia de la Izlaz
"Constituia" de la Bucuresti
Programul revolutiei, izbucnita la 9/21 iun. 1848, sintetizat in
"Proclamatia de la Izlaz", prevedea independenta administrativa si
legislativa a tarii, egalitate in fata legii, eliberarea si
improprietarirea taranilor (art. 13) etc. La 13/25 iun. domnul tarii,
Gheorghe Bibescu, a abdicat, conducere tarii a revenit unui guvern
provizoriu, iar apoi ca urmare a preponderentei moderne, unei
locotenente formata din Ion Heliade-Radulescu, Nicolae Golescu si
Christian Tell. Ingrijorat de evenimentele revolutionare din
Principatele Romane, guvernul tarist a exercitat presiuni asupra
Turciei ca sa intervina cu forta armata (sept.). Au fost restaurate
prevederile Regulamentului organic, abolite in timpul revolutiei.
Revolutia in Transilvania
In Transilvania problemele eliberarii nationale s-au impletit
strans cu cele ale eliberarii nationale. Principalii conducatori ai
revolutiei din Transilvania au fost:Avram Iancu, Simion Barnutiu,
George Baritiu, Eftimie Murgu, Andrei Saguna.
Gabor Aron
Unirea fortata a Transilvaniei cu Ungaria, refuzul conducatorilor
maghiari de a recunoaste drepturile nationale ale romanilor i-au
silit pe acestia sa mearga pe o cale revolutionara proprie.
Adunarea de la Blaj
Steagul revolutionarilor transilvaneni
La "Adunarea de la Blaj" de pe Campia Libertatii (3-5/15-17 mai
1848), care a constituit punctul culminant al revolutiei din
Transilvania cei peste 40000 participanti au adoptat programul
revolutiei care prevedea: desfiintarea iobagiei, egalitate nationala
si reprezentare proportionala in Dieta, administratie, justitie,
Garda nationala, infiintarea de scoli in limba romana etc. Netinand
seama de vointa exprimata clar la Blaj, Dieta nemteasca din Cluj
a confirmat la 17/29 mai 1848 incorporarea Transilvaniei la Ungaria,
ceea ce a dezbinat fortelor revolutionare romane si maghiare,
fapt de care a profitat Curtea de la Viena. Avram Iancu a organizat
cetele motilor, transformandu-le intr-o oaste taraneasca
revolutionara, cu care a aparat zona din Muntii Apuseni impotriva
ostilor maghiare.
Sfarsitul revolutiei
Abia la 2/14 iul. 1849 in urma staruintelor lui Nicolae Balcescu,
a fost semnat proiectul de pacificare prin care se punea capat
ostilitatilor intre cele doua tabere. Era insa prea tarziu, deoarece
in aug. 1849 revolutia maghiara a fost infranta de trupele tariste si
austriece.
Urmari
Desi infranta, Revolutia de la 1848 in tarile romane a avut totusi
urmari insemnate:
- a zdruncinat puternic oranduirea feudala, impulsionand dezvoltarea
capitalismului
- a contribuit in mod esential la dezvoltarea constiintei nationale a
poporului roman
- a pus la ordinea zilei problemele fundamentale ale dezvoltarii
societatii romanesti: problema agrara, a eliberarii sociale, a
egalitatii in drepturi, a unirii celor trei tari romane in cadrul
formarii unuia si aceluiasi stat, a libertatii si eliberarii
nationale.
Domenii
(C) 1997-2007 Bogdan Patrut
|
