|
|
Portul popular
Portul popular
[Cuprins]
Caracteristici generale ale portului romānesc
Diferite porturi populare romanesti
Portul romānesc, ca trasaturi generale are aceeasi asemanare pe tot
cuprinsul tarii, avand desigur deosebiri de amanunte, cu schimbari de
forma, croiala, sau doar de modul de folosire a pieptanaturii si a
podoabelor. El are ca trasatura esentiala unitatea īn varietate,
diferitele costume fiind caracteristice regiunilor si zonelor
respective.
Istoria portului popular romanesc
Portul popular romanesc īsi gaseste radacinile īn portul
stramosilor nostri traci, geti si daci si se aseamana cu cel al
popoarelor din Peninsula Balcanica, desigur cu deosebirile care
constau īn amanunte decorative si colorit.
In decursul istoriei, structura si evolutia costumului popular
romanesc si-a pastrat nealterate caracteristicile esentiale.
Pornind de la realizari artistice facute cu materii prime produse
īn gospodariile taranilor, portul popular romanesc a evoluat de-a
lungul secolelor, dovedind o bogata maiestrie a taranului roman, atat
īn ornarea tesaturilor si a broderiilor, cat si īn obtinerea
culorilor vegetale. Portul popular se diferentiaza īn functie de
anotimp, ocazii festive, varsta si sex, adaptandu-se ocupatiilor
specifice fiecarei zone.
Varietatea portului popular
Astfel, īn functie de ocazie, costumul popular poate fi mai simplu,
de exemplu cel folosit īn timpul muncilor agricole, pana la cel mai
frumos ornat, cel folosit la nunta. Diferenta costumelor se reflecta
si īn functie de categoriile de varsta, astfel, cel al copiilor, desi
ca tip de īmbracaminte e la fel, are anumite diferente. De exemplu, la
femei deosebirea consta īn schimbarea gatelii capului, care difera īn
cazul fetei
nemaritate fata de femeia casatorita.
Portul femeiesc
Īn general, costumul femeiesc e compus din: camasa, poale si piesa
care acopera partea de la brau īn jos care se deosebeste de la o
regiune la alta. Ea are si denumiri diferite īn functie de forma ei
si de zona, astfel ea poate fi "catrinta", "valnic", "fota", "opreg".
Aceste piese sunt tesute din lana, avand ornamentatie mai simpla sau
mai complicata īn functie de tinut.
Camasile au aceleasi parti ornamentale, cu unele deosebiri
cromatice si ornamentale. O completare a portului femeiesc e marea
varietate a gatelii capului care difera de la o zona la alta, chiar
de la sat la sat, valoarea acestei gateli depinzand de frumusetea
tesaturilor si a broderiilor sau a celorlalte podoabe īn acest scop.
Ele sunt compuse din: marame, naframe, cepse sau cununi. Alte piese
ale costumului femeiesc sunt braiele si betelele, care prezinta si
ele deosebite realizari artistice. Caracteristic costumului femeiesc
din toate regiunile consta īn folosirea, ca fond, a culorii albe, a
tesaturilor de in, canepa si lana.
Portul barbatesc
Costumul barbatesc e mai simplu, compus dintr-o camasa lunga īn
sudul si estul tarii si mai scurta īn nord si vest, iar pantalonii īn
sud si est sunt lungi si stramti iar īn nordul si vestul tarii sunt
mai scurti si mai largi. Eu sunt confectionati din panza sau postav
tesut īn casa. Peste camasa barbatii īsi pun un brau tesut īn casa
sau un chimir de piele, īn functie de regiune si de ocupatie.
Iarna, peste hainele enumerate mai sus se poarta haine din postav,
frumos ornamentate, sau cojoace din piele si pieptare.
Costume populare banatene
Ornamentatia costumului romanesc
Elementul principal īn ornametatia costumului romanesc consta īn
modul de decorare, atat ca plasare cat si compozitie a motivelor, ele
fiind plasate īn anumite spatii. Īn general ornamentatia costumelor
este geometrica, stilizand formele de inspiratie naturala, cum ar fi:
pasari, flori, animale. Specific costumului romanesc este elementul
cromatic, caracterizat prin sobrietate si echilibru īn folosirea
culorilor, īn combinatia lor īn mod armonios, rezultand obtinerea
efectelor coloristice de bun gust si rafinament artistic.
Culorile de baza sunt: negru, rosu, cafeniu inchis, albastru, verde
si violet.
Domenii
(C) 1997-2007 Bogdan Patrut
|
