Diferite porturi populare romanesti
Portul rom�nesc, ca trasaturi generale are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii, avand desigur deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau doar de modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor. El are ca trasatura esentiala unitatea �n varietate, diferitele costume fiind caracteristice regiunilor si zonelor respective.Portul popular romanesc �si gaseste radacinile �n portul stramosilor nostri traci, geti si daci si se aseamana cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanica, desigur cu deosebirile care constau �n amanunte decorative si colorit. In decursul istoriei, structura si evolutia costumului popular romanesc si-a pastrat nealterate caracteristicile esentiale. Pornind de la realizari artistice facute cu materii prime produse �n gospodariile taranilor, portul popular romanesc a evoluat de-a lungul secolelor, dovedind o bogata maiestrie a taranului roman, atat �n ornarea tesaturilor si a broderiilor, cat si �n obtinerea culorilor vegetale. Portul popular se diferentiaza �n functie de anotimp, ocazii festive, varsta si sex, adaptandu-se ocupatiilor specifice fiecarei zone.
Astfel, �n functie de ocazie, costumul popular poate fi mai simplu, de exemplu cel folosit �n timpul muncilor agricole, pana la cel mai frumos ornat, cel folosit la nunta. Diferenta costumelor se reflecta si �n functie de categoriile de varsta, astfel, cel al copiilor, desi ca tip de �mbracaminte e la fel, are anumite diferente. De exemplu, la femei deosebirea consta �n schimbarea gatelii capului, care difera �n cazul fetei nemaritate fata de femeia casatorita.
�n general, costumul femeiesc e compus din: camasa, poale si piesa care acopera partea de la brau �n jos care se deosebeste de la o regiune la alta. Ea are si denumiri diferite �n functie de forma ei si de zona, astfel ea poate fi "catrinta", "valnic", "fota", "opreg". Aceste piese sunt tesute din lana, avand ornamentatie mai simpla sau mai complicata �n functie de tinut. Camasile au aceleasi parti ornamentale, cu unele deosebiri cromatice si ornamentale. O completare a portului femeiesc e marea varietate a gatelii capului care difera de la o zona la alta, chiar de la sat la sat, valoarea acestei gateli depinzand de frumusetea tesaturilor si a broderiilor sau a celorlalte podoabe �n acest scop. Ele sunt compuse din: marame, naframe, cepse sau cununi. Alte piese ale costumului femeiesc sunt braiele si betelele, care prezinta si ele deosebite realizari artistice. Caracteristic costumului femeiesc din toate regiunile consta �n folosirea, ca fond, a culorii albe, a tesaturilor de in, canepa si lana.
Costumul barbatesc e mai simplu, compus dintr-o camasa lunga �n sudul si estul tarii si mai scurta �n nord si vest, iar pantalonii �n sud si est sunt lungi si stramti iar �n nordul si vestul tarii sunt mai scurti si mai largi. Eu sunt confectionati din panza sau postav tesut �n casa. Peste camasa barbatii �si pun un brau tesut �n casa sau un chimir de piele, �n functie de regiune si de ocupatie. Iarna, peste hainele enumerate mai sus se poarta haine din postav, frumos ornamentate, sau cojoace din piele si pieptare.
Elementul principal �n ornametatia costumului romanesc consta �n modul de decorare, atat ca plasare cat si compozitie a motivelor, ele fiind plasate �n anumite spatii. �n general ornamentatia costumelor este geometrica, stilizand formele de inspiratie naturala, cum ar fi: pasari, flori, animale. Specific costumului romanesc este elementul cromatic, caracterizat prin sobrietate si echilibru �n folosirea culorilor, �n combinatia lor �n mod armonios, rezultand obtinerea efectelor coloristice de bun gust si rafinament artistic. Culorile de baza sunt: negru, rosu, cafeniu inchis, albastru, verde si violet.